COMENTARIU: Moţiunea de cenzură - un document vag, dramatic şi cu multe "locuri comune"

Preocupaţi parcă mai degrabă cu strângerea de semnături pentru depunerea acestui document, cu declaraţiile care anunţau din timp iniţierea acestui demers din partea opoziţiei şi cu calculul parlamentarilor care o vor vota în plenul Legislativului, autorii moţiunii propun Parlamentului o îmbinare inedită de teme - banii pentru administraţia locală, Cupru Min, UMF Târgu Mureş, şantajul la care e supus Guvernul, creşterea salariilor, reducerea CAS - construcţie care are două lipsuri majore: argumentele concrete în susţinerea acuzaţiilor şi solicitarea explicită de demitere a Guvernului.

Deşi debutează în pur stil dramatic, "Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!", prin folosirea unor cuvinte cu puternică încărcătură emoţională, moţiunea se încheie moale, fără vreo cerere imperioasă privind demiterea Guvernului.

VEZI TEXTUL MOŢIUNII CE CENZURĂ

Menţionând, vag, "derapajul Guvernului MRU de la angajamentele asumate iniţial", autorii moţiunii de cenzură omit să ceară demisia/demiterea/căderea Guvernului Ungureanu, ci invocă solicitarea expresă a USL, făcută preşedintelui Traian Băsescu, la ultima întâlnire de la Cotroceni, de a fi sprijinit un guvern care să aibă ca principală misiune pregătirea şi desfăşurarea corectă a alegerilor locale şi parlamentare.

"Derapajul Guvernului MRU de la angajamentele asumate iniţial, demonstrează justeţea solicitării exprese a USL la ultima întâlnire cu domnul Traian Băsescu, preşedintele României, de a fi sprijinit un guvern care să aibă ca principală misiune pregătirea şi desfăşurarea corectă a alegerilor locale şi parlamentare", notează reprezentanţii USL.

De altfel, cu excepţia titlului, în textul moţiunii de cenzură depusă de opoziţie este doar o dată menţionată plecarea actualului guvern, deşi se arată că acesta "a ratat majoritatea obiectivelor pe care şi le-a propus", "a devenit o ameninţare la adresa românilor prin politicile pe care le susţine" şi "acţionează împotriva intereselor românilor".

Citeşte şi: COMENTARIU: Moţiunea, ca o gară care răsună de vorbe goale - TEXTUL MOŢIUNII de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu

Un laitmotiv al moţiunii îl constituie "şantajul" la care este supus Guvernul de către grupurile de interese în privatizarea companiilor de stat şi acordarea licenţelor de exploatare pentru resurse importante. La acelaşi şantaj ar fi supus Executivul de către clientela de partid pentru alocarea de fonduri importante de la buget, înainte de alegeri.

Potrivit iniţiatorilor, şi înfiinţarea Facultăţii de Medicină şi Farmacie în limba maghiară la Târgu Mureş a constituit subiect de şantaj din partea PDL pentru Guvernul Ungureanu.

Acuzaţia, gravă de altfel, de şantaj nu este, însă, urmată de exemple concrete, care să dea consistenţă susţinerilor opoziţiei, ceea ce lasă ca aceste acuze să plutească indecis peste capetele celor care şi-au asumat puterea.

Autorii documentului care va fi dezbătut vineri în plenul Parlamentului recurg la recuzita obişnuită de lozinci, golite de conţinut printr-o prea frecventă folosire.

Se vorbeşte, astfel, despre "înrăutăţirea permanentă a situaţiei sociale şi economice a ţării", despre "politicile care sărăcesc românii" şi care "lovesc economia şi subminează instituţiile", despre "îmbogăţirea prin fraudă a clientelei politice" şi despre existenţa unui "jaf naţional în plină derulare".

Citeşte şi: Flutur: Moţiunea nu va trece. Opoziţia nu are numărul de voturi şi nici nu vrea să preia guvernarea

Iniţiatorii apelează cu generozitate la sintagme culese din precedentele moţiuni, vorbind despre măsuri ale executivului care "afectează largi categorii sociale, precum şi stabilitatea economică şi socială a ţării", măsuri influenţate de "şantajul unor grupuri de intrese" - neidentificate şi neprecizate - despre bani alocaţi "clientelei de partid", la rândul său lăsată în anonimat.

Recurgând la aceeaşi recuzită, semnatarii fac referire la "vânzarea frenetică a resurselor", la faptul că "România nu are astăzi, o strategie de dezvoltare a ţării", că "Executivul nu ştie ce are de facut până la momentul alegerilor", "continuând să ia decizii împotriva românilor".

Opoziţia îl acuză pe premier că ar fi indus în eroare opinia publică privind reducerea CAS şi că anunţul în acest sens al lui Mihai Răzvan Ungureanu ar fi fost doar un mesaj de încurajare către mediul privat.

Citind, însă, declaraţia iniţială a prim-ministrului referitor la acest subiect, se pot observa cu uşurinţă elemente de relativitate, trecute cu vederea de iniţiatori. "Am în vedere scăderea CAS, sigur pentru angajaţi, poate şi pentru angajatori, într-o marjă de 3 până la 5 la sută, în funcţie de capacitatea noastră de a ne permite aşa ceva, care ţine de felul în care există bani la buget, şi externă, în funcţie de condiţiile de mediu economic şi financiar", spunea premierul.

Semnatarii moţiunii interpretează, la fel, în tuşe groase, şi precizările ulterioare ale şefului Guvernului privind afirmaţiile sale referitoare la reducerea CAS. "Am simţit nevoia unui mesaj de încurajare către mediul privat, fără a spune că acest lucru se va întâmpla peste noapte. Am spus că mă interesează acest lucru, dar nu am dat un termen", arăta Ungureanu. Suficient ca autorii documentului să conchidă: "CAS nu a scăzut, iar premierul a anunţat deja că aceasta a fost doar «un mesaj de încurajare către mediul privat»".

În textul moţiunii de cenzură se mai arată că "salariile nu revin la nivelul de dinainte de tăierile din 2010, pentru că veniturile bugetare nu s-au strâns în ritmul anticipat iar fraudarea fondurilor publice si evaziunea fiscală continuă".

Citeşte şi: Geoană: Moţiunea are şanse semnificative, USL să-şi asume guvernarea

Anunţul, care pare să nu lase loc de niciun dubiu că bugetarii şi-ar mai putea vedea reîntregite salariile în luna iunie, pare, însă prematur atât timp cât până în iunie, când se preconizează o astfel de măsură, mai este.

Într-o frază este expediat şi subiectul UMF Târgu Mureş, pentru care reprezentanţii opoziţiei au consumat, însă, zeci de ore de declaraţii politice şi intervenţii televizate.

"Guvernul a cedat şantajului PDL şi a încălcat principiul autonomiei universitare în cazul UMF Târgu Mureş - o decizie care readuce în România teme ale trecutului", scriu autorii textului, scurt şi fără alte argumente.

Câte o frază alocă iniţiatorii şi pentru subiectele "absorbţie de fonduri europene" şi "susţinere a IMM-urilor", suficient, în opinia acestora, pentru a bifa interesul şi preocuparea pentru aceste domenii.

În moţiune se face, printre altele, referire la păstrarea în funcţie a şefului ANAF, Sorin Blejnar, în pofida faptului că acesta a ratat total obiectivul combaterii evaziunii fiscale, semnatarii moţiunii de cenzură omiţând să "updateze" documentul, în condiţiile în care Blejnar a fost demis din funcţia pe care o ocupa.

Capitolul referitor la "Privatizările din care nu câştigă nici statul, nici economia, doar clientele politică" menţionează, însă, o privatizare care în cele din urmă nu s-a realizat, cea a Cupru Min, un acord petrolier de concesiune către compania americană Chevron, pentru explorare-dezvoltare-exploatare a gazelor de şist în Dobrogea şi subscrierea pe bursă a acţiunilor Transelectrica.

Citeşte şi: Udrea: Nu cred că moţiunea va trece. Eu nu am emoţii în niciun fel de situaţie

Iniţiatorii admit, însă, că, în cazul Chevron, "această moţiune doreşte să sancţioneze în primul rând lipsa de transparenţă din acest proiect", deşi, anterior susţineau că acordurile ce permit Chevron exploatarea gazelor de şist au fost acordate în condiţiile în care "nu existau studii şi nici cadrul legislativ specific care să reglementeze condiţiile tehnice de explorare-exploatare care să evite riscurile geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice".

În ceea ce priveşte Cupru Min, se arată că eşecul privatizării nu exonerează cu nimic Guvernul de erorile comise în procesul de privatizare, ci, dimpotrivă, este încă o dovadă a iresponsabilităţii cu care executivul abordează chestiunea privatizării resurselor solului românesc, fără să se arate în ce fel clientela politică ar fi beneficiat de o astfel de privatizare.

Referitor la acest subiect, cei care semnează moţiunea se păstrează în acelaşi registru, spunând despre Bayfront Capital Partners, care urma să preia cel mai mare producător de cupru din România, că este o firmă de investiţii "cu câteva birouri închiriate", "fiind limpede că firma canadiană nu avea capabilitatea tehnică, financiară şi umană necesare".

"Dat fiind profilul de activitate al Bayfront Capital Partners, care dispune de o mână de oameni, este greu de crezut că a cumpărat Cupru Min în nume propriu. Există şi suspiciunea că Roman Copper Corp voia să cumpere Cupru Min pentru a o vinde ulterior unui terţ, la o sumă de câteva ori mai mare", conchid iniţiatorii moţiunii.

Un alt subiect dezbătut în moţiunea de cenzură este cel privind "banii pentru clientele de partid", opoziţia referindu-se, în fapt, la Hotărârea Guvernului privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2012, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale.

Amintind de replica deja celebră a edilului sectorului 5, Marian Vanghelie, cei care au redactat moţiunea arată că "fondul de rezervă, care este trebuie utilizat numai pentru gestionarea riscurilor şi situaţiilor neprevăzute".

"Banii publici ai României sunt folosiţi de Mihai Răzvan Ungureanu cu încălcarea legii pentru a cumpăra sprijinul unor preşedinţi de CJ şi primari PDL, UDMR, UNPR prin plăţi directe", susţin semnatarii moţiunii.

În opinia acestora, această hotărâre, "ilegală şi imorală" dă "dovada iresponsabilităţii sale bugetare, în dispreţul cetăţenilor cărora le cere să facă sacrificii şi în divorţ chiar faţă de propriile sale angajamente în faţa organismelor financiare internaţionale, respectiv a FMI şi a Comisiei Europene".

Argumentând că "fondul de rezervă este la dispoziţia Guvernului, dar nu la bunul său plac", iniţiatorii sunt de părere că Guvernul "îşi fură singur căciula şi astfel ne păcăleşte pe noi toţi".

"Guvernul Ungureanu a obligat multe ministere să renunţe la o parte din alocările bugetare, să verse banii în fondul de rezervă şi de acolo aceştia au luat destinaţii electorale", este o altă afirmaţie cuprinsă în textul moţiunii, rămasă la acest nivel, fără se se menţioneze în ce au constat presiunile Executivului şi ce ministere au cedat acestor constrângeri.

Opoziţia informează, pe de altă parte, că "numai de pe piaţa externă MFP s-a împrumutat de 2,25 miliarde dolari şi de pe piaţa internă intenţionează să completeze această finanţare cu noi împrumuturi pentru constituirea unui fel de fond de rezervă alternativ de până la 4 miliarde de euro", existând "riscul uriaş ca banii respectivi să fie folosiţi în scop electoral". În final, autorii documentului admit că acest al doilea fond de rezervă "a fost convenit cu organismele internaţionale ca un fel de mecanism de protecţie".

Toate acuzaţiile cuprinse în textul moţiunii de cenzură rămân în zona suspiciunilor, a supoziţiilor şi a întrebărilor retorice: "Oare Guvernul MRU se împrumută pentru a cheltui în alegeri, facând un soi de inginerie financiară care ne va îngreuna deficitul acestui an şi datoria în anii care vin? (...) O altă întrebare pertinentă este ce face FMI şi Comisia Europeană? De ce nu dau peste mână Guvernului? De ce îl obligă să se împrumute preventiv, dar apoi îl lasă să cheltuiască aceşti bani pentru pomeni electorale la primăriile puterii?".

Reprezentanţii USL susţin, totodată, că "această realocare politicianistă de resurse din fondul de rezervă este în evident divorţ cu angajamentul de organizarea corectă a alegerilor pe care şi l-a asumat Guvernul MRU şi pe care USL, cu bună credinţă, l-a creditat la învestitură".

În final, opoziţia invită la votarea moţiunii de cenzură, menţionând, pentru prima dată în cele 15 pagini ale documentului, necesitatea demiterii Guvernului.

Textul moţiunii de cenzură dă impresia că a fost elaborat sub imperiul momentului, expediat rapid, probabil din dorinţa de a contabiliza capete de acuzare cât mai variate şi este greu de crezut că, la dezbaterile din Parlament, poziţiile pe care le vor exprima susţinătorii, dar şi opozanţii săi, vor fi mai consistente.

(Material realizat de Eliana Rădulescu, eliana@mediafax.ro).