FOTO Comisia Buget-Finanţe, în dezbatere pe rectificările bugetare din 2016 în lipsa foştilor miniştri Dacian Cioloş şi Anca Dragu. Fostul premier a trimis o scrisoare Parlamentului

Update 13.57 Dacian Cioloş: "Nu se poate vorbi de o gaură de 10 miliarde de lei în buget"

Fostul prim- ministru, Dacian Cioloş, arată într-o scrisoare adresată Parlamentului că nu se poate vorbi de o „gaură” de 10 miliarde de lei în buget, întrucât o analiză trebuie să ţină seama de ambele parţi ale bugetului general consolidat, venituri şi cheltuieli.

“Politica bugetară prudentă a avut ca rezultat un deficit al bugetului general consolidat (BGC) pentru anul 2016 de 2,41% din PIB, sub ţinta de 2,8% din PIB estimată la începutul anului bugetar. Aceasta înseamnă că atât veniturile bugetului general consolidat cât şi cheltuielile s-au realizat conform prognozei şi au fost corelate în execuţie bugetară. O aşa-zisă „gaură” de 10 miliarde de lei ar fi trebuit să se reflecte într-un deficit mai mare cu suma respectivă, adică 1,3% din PIB. Mai exact, dacă ar fi existat o „gaură” de 10 miliarde de lei, deficitul bugetar în 2016 ar fi ajuns la 4,1% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat au fost în sumă de 223,7 miliarde de lei, reprezentând 29,5% din PIB, reflectând pe de o parte reducerile de taxe şi impozite, iar pe de altă parte dificultăţile întâmpinate în absorbţia de fonduri externe nerambursabile, urmare a deficienţelor în pregătirea acestui proces din perioada 2014-2015. Veniturile totale însă nu includ şi subvenţiile de la Uniunea Europeană pentru agricultură, în sumă de 12,3 miliarde lei (în proiectul de buget pe 2017 aceste sume au fost incluse în veniturile totale). Veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană pre şi post-aderare) au fost în sumă de 216,9 miliarde lei (28,6% din PIB), cu 0,2% mai mari faţă de anul precedent, reprezentând un grad de realizare a prevederilor anuale de 97,8%. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 242 miliarde de lei, s-au redus în termeni nominali cu 0,6% faţă de anul precedent şi cu 2,3 puncte procentuale ca pondere în PIB, reprezentând 94,5% din prevederile bugetare anuale”, se arată în răspunsul transmis, în scris, de fostul premier, Dacian Cioloş, lui Leonard Badea şi Viorel Arcaş, celor doi preşedinţi ai Comisiilor pentru buget-finanţe din Camera Deputaţilor, respectiv Senat .

Reamintim că, fostul premier Dacian Cioloş şi foştii miniştri Anca Dragu şi Vasile Dâncu urmau să fie audiaţi joi la ora 11:00 de comisiile de Buget, care anchetază rectificările bugetare din 2016, dar niciunul nu a fost prezent.

De asemenea, în răspunsul scris semnat de Dacian Cioloş, se mai arată că: “Proiecţia BGC, elaborată cu ocazia aprobării de către Parlament, a fost fundamentată pe o creştere economică de 4,1%, corespunzătoare unui nivel nominal al produsului intern brut de 746.6 miliarde lei. Veniturile fiscale au fost estimate la un nivel de 26,5% din PIB, cele nefiscale la 2.6% din PIB iar ţinta pentru fondurile structurale şi de coeziune a fost stabilită la 1,8% din PIB. În aceste conditii, veniturile totale ale BCG au insumat 31% din PIB iar veniturile totale ale BGC din surse interne (excluzand fondurile europene) 29,2% din PIB. Cheltuielile totale ale BGC au fost estimate la 33,8% PIB (32% excluzând cheltuielile finanţate din fonduri UE), din care cheltuieli curente de 28,7% din PIB şi investiţii totale de 5,1% din PIB”.

În document se precizează că prima rectificare bugetară a avut loc pe baza cadrului macroeconomic actualizat şi în concordanţă cu evoluţia veniturilor publice fiscale şi nefiscale şi a cheltuielilor publice la şase luni, raportat la program. S-a ţinut cont de depăşirea programului de încasări în primele şase luni cu 1,8 miliarde de lei şi revizuirea pozitivă a indicatorilor macroeconomici de către Comisia Naţională de Prognoză, bazată pe creşterea PIB-lui nominal estimat de la 746,6 miliarde de lei (indicatori utilizaţi la estimarea iniţială a veniturilor) la 757 miliarde de lei.

În ceea ce priveşte a doua rectificare, fostul premier arată că aceasta s-a fundamentat pe un grad de încasare al veniturilor estimate de 100%, cu menţiunea că trendul depăşirilor de program de la unele impozite s-a considerat că va fi menţinut şi în luna noiembrie şi decembrie.

“În concluzie, nu se poate vorbi de o „gaură” a veniturilor bugetare, întrucât o analiză cuprinzătoare trebuie să ţină seama de ambele parţi ale bugetului general consolidat – venituri şi cheltuieli – precum şi de corelaţiile dintre acestea. De exemplu, într-o analiză corectă nu se poate menţiona o nerealizarea a veniturilor din fonduri europene provenită dintr-o estimare iniţială nerealistă fără a preciza că aceasta are o contrapartidă similară în ceea ce priveşte cheltuielile bugetare. Trebuie făcută distincţia între diferitele tipuri de venituri bugetare şi caracteristicile acestora, precum şi intre veniturile programate şi colectate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP)/ANAF şi aprobate de Parlamentul României - care au fost realizate la nivelul programat - şi celelalte categorii (venituri nefiscale ale instituţiilor autofinanţate, taxa clawback) unde MFP produce doar estimări pe baza datelor istorice, şi a căror deviere faţă de prognoză nu produce efecte asupra soldului bugetar. Nu poate fi folosit acest argument pentru justificarea unei eventuale dificultăţi în realizarea bugetului anului 2017 pentru că, pe de o parte, veniturile unui an fiscal nu se reportează în următorul an fiscal, iar, pe de altă parte, nerealizarea unor venituri estimate din fonduri europene nu poate avea impact în finanţarea unor cheltuieli curente. Mai mult, politica MFP în anul 2016 a fost prudentă şi preventivă astfel încât, în măsura posibilităţilor, să degreveze construcţia bugetara a anului 2017, prin devansarea unor drepturi salariale aprobate de Parlamentul României (0,1% din PIB) şi a unor rambursări de TVA care ar fi fost scadente în anul 2017 (0,15% PIB). În lipsa acestor decizii, bugetul acestui an ar fi trebuit sa „suporte” un impact adiţional de aproximativ 0,3%, în plus faţă de impactul fiscal al măsurilor adoptate la începutul anului”, se arată în răspunsul semnat de Dacian Cioloş.

Ştire 11.51  "Aşa cum am convenit şi comunicat domnului Leonardo Badea, preşedintele Comisiei de Buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, având în vedere caracterul tehmic al analizei propuse, consider că demersul dumneavoastră trebuie să beneficieze de suportul tehnical direcţiilor de specialitate din ministerele implicate în construcţia şi execuţia bugetară din 2016. În sensul celor mai sus menţionate şi în speranţa că în acest fel putem să ajutăm la o mai bună înţelegere a modului în care se fac şi se realizează proiecţiile bugetare anuale, susţin şi vă transmit răspunsul doamnei Anca Dragu, ministrul Finanţelor Publice în mandatul meu", se arată într-o scrisoare semnată de Dacian Cioloş şi transmisă Comisiei Buget, finanţe şi bănci.

Cioloş a atras atenţia asupra faptului că prezenţa sa în faţa comisiei ar accentua caracterul politic.

"În speranţa că veţi înţelege că o prezenţă personală în cadrul unor audieri, care au ca obiect lămurirea unor aspecte tehnice, ar accentua caracterul politic al unor astfel de dezbateri", a conchis Cioloş.

"Am transmis deja materialul tuturor membrilor comisiei şi urmează ca acest material să fie analizat şi dezbătut la o întâlnire viitoare. Sunt puncte de vedere pe care noi dorim să le analizăm în mod trsnsparent, să formulăm răspunsul la cele 17 întrebări şi să identificăm şi instrumente de bune practici. Este important ca pe viitor rectificările şi execuţiile bugetare să fie îmbunătăţite", a declarat deputatul PSD Leonardo Badea.

Decizia foştilor guvernanţi de a nu se prezenta în faţa Comisiei Buget, finanţe şi bănci a generat criticin din partea unora dintre membri.

"Puteau să vină foarte simplu aici să ne explice tot atât de frumos, nu să avem două materiale în contradicţie, sinteza raportului Curţii de Conturi şi materialele transmise de dânşii. Nu are rost să îi mai intrebăm doar ca să facem corespondenţă. Avem părerea dânşilor, avem toate celelalte date şi o să tragem concluziile săptămâna viitoare", a spus senatorul PSD Viorel Arcaş.

Fostul vicepremierVasile Dâncu a trimis o scrisoare în care şi-a anunţat disponibilitatea de a veni la audiere săptămâna viitoare.

"Am primit o scrisoare pe mail de la domnul Vasile Dâncu care spune că este plecat în străinătate săptămâna aceasta şi vine oricând îl convocăm săptămâna viitoare. Deci nu o să poată să fie prezent mâine, are disponibilitate săptămâna viitoare", a spus deputatul PSD Leonardo Badea.

Citeşte şi: Audieri în Parlament cu privire la violenţele de la protestul din 1 februarie. Hellvig (SRI): Nu am să-mi reproşez nimic/ Adrian Ţuţuianu (Comisia SRI): Protocoalele între instituţii trebuie îmbunătăţite. Au fost trimise SMS-uri

Citeşte şi: Liviu Dragnea: Moţiune de cenzură, fără obiect. Mă aşteptam să fie retrasă / Decizia mea e de a vota OUG 14, sper ca parlamentarii PSD să ţină cont

Citeşte şi: Iohannis a încercat să discute cu protestatarii din faţa Palatului Cotroceni, însă după două minute a renunţat. Aproximativ 150 de oameni s-au strâns la mitingul pro-PSD

Citeşte şi: Cioloş, Dragu şi Dâncu, invitaţi în Parlament joi. Vasile Dâncu a anunţat că nu vine

Citeşte şi: Motivarea condamnării lui Liviu Dragnea în dosarul referendumului: "A ales să îşi folosească abuziv autoritatea şi influenţa în partid"/ REACŢIA liderului PSD

Citeşte şi: Călin Popescu-Tăriceanu sesizează CCR, acuzând existenţa unui conflict Guvern - DNA după ancheta privind Ordonanţa 13