Comisia de constituţionalitate adoptă luni o opinie pe conflictul PG-Parlament sesizat la CCR

Conflict PG-Parlament la CCR, pe protocoale. Senat: Comisia de constituţionalitate, opinie luni

"Proiectul punctului de vedere asupra cererii de soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte", prevede ordinea de zi a Comisiei de constituţionalitate a Senatului publicată pe site-ul instituţiei.

Termenul pentru prezentarea punctelor de vedere ale părţilor implicate în conflict a fost fixat pentru luni, 22 octombrie. Ulterior Curtea Constituţională a României (CCR) va stabili o dată pentru şedinţa de judecată în care vor fi citate părţile implicate în conflict.

Pe 8 octombrie, Curtea Constituţională a fost sesizată de către conducerea Camerei Deputaţilor cu o "cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de-o parte, şi Parlamentul României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte", a anunţat atunci CCR.

Înaintea sesizării Curţii, preşedintele Camerei Deputaţilor şi-a delegat atribuţiile vicepreşedintelui forului inferior al Parlamentului, Florin Iordache, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial.

Sesizarea Camerei Deptaţilor la CCR, cu privire la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public, prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor, potrivit documentului obţinut de MEDIAFAX.

"Având în vedere că Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin semnarea protocoalelor secrete cu Serviciul Român de Informaţii, şi-a încălcat propriile competenţe constituţionale, şi, uzurpând competenţele Parlamentului, a învestit Serviciul Român de Informaţii cu competenţa de a desfăşura activităţi specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis expres de legiuitor prin legea 42/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI", se arată în sesizarea Camerei Deputaţilor, la Curtea Constituţională.

Sursa citată precizează că aceste protocoale secrete clasificate dintre Ministerul Public şi SRI nici nu au fost comunicate instanţelor şi nici nu au fost făcute publice, cu atât mai mult nu au fost publicate în Monitorul Oficial.

Textul sesizării arată că procurorii generali, de la data semnării protocoalelor din 2009 şi 2016, Laura Codruţa Kovesi şi Augustin Lazăr, au uzurpat competenţa Parlamentului prin semnarea protocoalelor.

În sesizare se face referire la toate prevederile legale post-decembriste care au scos serviciul secret din zona juridică.

“Abia în 2016, prin Ordonanţa 6/2016 despre care s-a discutat în spaţiul public, SRI a primit competenţe de organ de cercetare penală specială, cum era în perioada comunistă însă şi acestea în limitele e care le vom expune, limite depăşite de protocolul din 2016”, precizează sursa menţionată.

Sesizarea conţine istoricul celor două protocoale încheiate între Parchetul General şi SRI (2009 şi 2012).

Referitor la protocolul din 2009, în sesizarea transmisă la CCR se arată că: "legea nu defineşte categoria “infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa siguranţei naţionale, distinct de “infracţiuni împotriva siguranţei naţionale”, iar definiţia dată noţiunii de siguranţă naţională a fost la rândul său extinsă prin decizii secrete ale CSAT. (...) Cu alte cuvinte, PICCJ a reinviat o normă comunistă abrogata, repunând SRI în competenţele vechii Securităţi comuniste, contrar voinţei Parlamentului, care a legiferat în sensul repunerii justiţiei de vechile practici staliniste”.

Legat de protocolul Ministerul Public- SRI, din anul 2012, în documentul menţionat prevede că acesta "extinde cooperarea SRI – Ministerul Public dincolo de limitele prevăzute de OUG6/2016".

Totodată, "protocolul din 2016 reia practica vechiului protocol din 2009, prin care procurorii raportau SRI modul de valorificare a informaiilor primate. Prin această prevedere, procurorii devin subordonaţii ofiţerilor de informaţii", mai susţine sursa citată.

Şi premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR, pe 2 octombrie, în legătură cu existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă. Curtea Constituţională va dezbate, pe 7 noiembrie, sesizarea prim-ministrului cu privire la acest conflict. În şedinţa din 7 noiembrie a CCR părţile implicate în conflict sunt citate ca să susţină punctele de vedere.