Comisia Europeană a lansat patru proceduri de infringement împotriva României

Comisia Europeană cere "de urgenţă" Italiei, României şi Sloveniei să trimită detalii cu privire la modul în care legislaţia UE privind depozitarea mercurului metalic considerat deşeu este pusă în aplicare în legislaţia lor naţională. Cele trei state membre nu au respectat termenul limită iniţial - 15 martie 2013 - de transpunere a legislaţiei europene în cea naţională, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere acordând statelor membre două luni pentru a răspunde. "Întrucât nu s-a primit niciun răspuns, Comisia trimite un aviz motivat (infringement)", precizează comunicatul Executivului european.

Totodată, Comisia Europeană solicită României să transpună Directiva privind protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice în legislaţia sa naţională, întrucât aceasta are drept scop "reducerea la minimum a utilizării animalelor în experimente şi impune utilizarea de alternative, acolo unde este posibil, asigurându-se, în acelaşi timp, că cercetarea în UE rămâne la un nivel de vârf".

Directiva trebuia să fie adoptată în legislaţia naţională până la 10 noiembrie 2012. Întrucât România a depăşit termenul limită, la 30 ianuarie 2013 a fost trimisă o scrisoare de punere în întârziere. "România a răspuns că transpunerea a fost imanentă, dar Comisia nu a primit încă nicio notificare oficială că legislaţia a fost adoptată. Prin urmare, Comisia trimite un aviz motivat şi, în cazul în care România nu acţionează în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curţii de Justiţie a UE care poate impune sancţiuni financiare", se arată în comunicat.

Un alt infringement vizează controlul importurilor de sare în ţări care nu sunt membre ale UE, precum Ucraina şi Belarus.

Potrivit CE, "sistemul de control implică controale fizice sistematice (100 %) şi impune cerinţa unui certificat de analiză privind nivelul de contaminare radioactivă (confirmarea faptului că radioactivitatea se încadrează în anumite limite), ca o condiţie pentru completarea procedurii de import a fiecărui vagon, ceea ce, în absenţa unei evaluări adecvate a riscurilor, este în contradicţie cu obligaţiile" în Regulamentul CE nr. 882/2004 referitor la controalele oficiale.

Comisia atrage atenţia asupra faptului că România nu a furnizat "dovezi ale contaminării radioactive a sării importate (nu au existat rezultate pozitive în eşantioane) şi că evaluarea riscurilor efectuată de România nu este adecvată". CE consideră că controlul fizic sistematic al sării importate din acelaşi loc de origine din Ucraina şi Belarus este "disproporţionat" şi nu poate fi justificat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

De asemenea, Comisia cere României să asigure schimbul electronic direct de informaţii relevante în domeniul pescuitului cu alte state membre.

Astfel, Executivul de la Bruxelles a lansat un infringement (aviz motivat) la adresa României referitor la nerespectarea obligaţiilor de a asigura schimbul electronic direct de informaţii relevante în domeniul pescuitului cu alte state membre.

Conform Regulamentului UE privind controlul în domeniul pescuitului nr. 1224/2009, statele membre au obligaţia de a institui infrastructura necesară pentru a opera un sistem de schimb de date electronice a datelor din sectorul pescuitului. "Lipsa unui astfel de sistem ar putea împiedica navele aparţinând altor state membre să debarce sau să vândă peşte în România. De asemenea, navele de pescuit din România ar putea fi împiedicate să debarce în porturile din alte state membre", susţine CE. Sistemul ar trebui să conţină informaţii precum date ale sistemului de monitorizare a navelor, informaţiile din jurnalul de pescuit, cele cu privire la debarcare şi alte declaraţii. Aceste cerinţe sunt obligatorii începând cu 1 ianuarie 2010, pentru toate statele membre. Aplicarea integrală şi corectă a normelor UE în domeniul pescuitului reprezintă o prioritate pentru Comisie şi are scopul de a garanta practici de pescuit sustenabile pe teritoriul UE.

În toate cele patru cazuri, Comisia avertizează Bucureştiul că, dacă nu acţionează în termen de două luni, cazurile pot fi înaintate Curţii de Justiţie a UE care poate impune sancţiuni financiare.