Comisia Europeană: În România s-au înregistrat 68 de cazuri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, în 2014

Comisia Europeană a adoptat, joi, raportul anual privind monitorizarea aplicării dreptului Uniunii în 2014, care arată că anul trecut au fost înregistrate 1.347 de proceduri formale de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, faţă de 1.300 în 2013.

În 2014, cetăţenii obişnuiţi, oamenii de afaceri, organizaţiile non-guvernamentale şi alte organizaţii au continuat să semnaleze potenţiale încălcări ale legislaţiei europene, depunând cu 5,7% mai multe plângeri faţă de 2013. Cele mai multe plângeri în acest sens s-au înregistrat înpotriva Spaniei (553), Italiei (475) şi Germaniei (276).

În ceea ce priveşte cazurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, România se afla, la 31 decembrie 2014, pe locul 6, cu 68 de cazuri. Pe primul loc se situau Grecia şi Italia, cu câte 89 de cazuri şi Spania, cu 86.

Dintre acestea, 893 erau proceduri de infringement, dintre care 50 împotriva României. Deşi numărul procedurilor de infringement este în scădere faţă de 2013, România se află pe locul al treilea - cu 50 de proceduri, după Belgia - 53 de proceduri, Grecia şi Bulgaria - 52.

Cele mai multe proceduri au fost lansate pe mediu - 322, transport şi mobilitate - 223, piaţa internă - 162.

Curtea de Justiţie a UE a soluţionat, anul trecut, 38 de cazuri, dintre care 35 în favoarea Comisiei Europene.

România este codaşă şi în privinţa transpunerii directivelor europene în legislaţia naţională. Astfel, anul trecut, CE a lansat 41 de proceduri de infringement împotriva Bulgariei din cauza întârzierii transpunerii legislaţiei UE în cea naţională, 40 împotriva Belgiei şi 37 împotriva României.

"Viziunea raportului este echilibrată. Raportul consemnează foarte corect că am avut câţiva ani de stabilitate, dar şi faptul că a crescut numărul de directive transpuse cu întârziere. Această stabilitate ne-a dus şi la performanţe foarte bune, inclusiv la cea de a nu fi condamnaţi încă la CJUE pentru nerespectarea sau netranspunerea legislaţiei UE", a declarat, pentru MEDIAFAX, Răzvan-Horaţiu Radu, Agentul guvernamental al României la Curtea de Justiţie a UE.

Acesta a precizat că a atras atenţia "în mod repetat" instituţiilor de linie cu privire la întârzierile în transpunerea unor directive. "Sunt prea puţine instituţiile care manifestă o atitudine proactivă faţă de transpunerea legislaţiei europene cu celeritate. Atitudinea generală este de aşteptare a momentului expirării termenului de transpunere. Din fericire am avut un sprijin constant în Parlament care a trecut întotdeauna foarte repede proiectele de legi care vizau transpunerea legislaţiei europene", a spus Radu, dând ca exemplu faptul că, anul trecut, Parlamentul, într-o sesiune extraordinară "ne-a salvat de condamnarea la Curte transpunând Directivele privind energia electrică şi gazele naturale".

"Până la Parlament însă, strict procedural ministerul de linie este responsabil cu redactarea proiectului de lege şi supunerea acestuia, mai întâi, spre aprobare Guvernului. În ministere lucrează experţii care negociază directivele şi ulterior trebuie să identifice soluţiile corecte de transpunere. Trebuie conştientizat faptul că legislaţia europeană transpusă corect şi repede îţi asigură o mai bună integrare în mecanismul unional. Acest aspect trebuie conştientizat la nivelul întregii societăţi", a mai spus Agentul guvernamental.

Totodată, el a subliniat că, faţă de 2014, la mijlocul anului 2015 numărul de infringementuri este în scădere, ajungându-se în prezent la 50 de cauze. "Au contat mult şi eforturile făcute la începutul acestui an care au dus la închiderea a aproximativ 20 de cauze în luna februarie 2015", a precizat Radu.