Comisia Europeană laudă DNA şi ANI în proiectul de raport şi formulează critici legate de achiziţiile publice

Surse din Comisia Europeană au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că în proiectul de raport se arată că România nu a îndeplinit multe dintre prevederile Mecanismului de Cooperare şi Verificare instituit la intrare ţării noastre în UE. De asemenea, proiectul de raport critică noua formă a Legii ANI, potrivit surselor.

Acestea au menţionat că în document se reproşează o lipsă de angajament politic în sprijinirea procesului de reformă. "Este necesară corectarea acestei slăbiciuni pentru a redobândi ritmul refomei", se arată în proiectul citat de sursele europene.

Acestea spun că anul 2010 a adus însă şi o serie de progrese, mai ales odată cu adoptarea codurilor de procedură civilă şi penală şi cu publicarea unei strategii multianuale de dezvoltare a Justiţiei. Pe de altă parte, Comisia Europeană notează, potrivit aceloraşi surse, că au fost înregistrate doar progrese limitate în ceea ce priveşte eficienţa sistemului judiciar.

De asemenea, potrivit surselor, în proiectul de raport se arată că după o încetinire a "ritmului de muncă" în Parlament şi o relaţie între nivelul politic şi cel judiciar care s-a deteriorat în a doua parte a anului 2009, România a recâştigat ritmul refomelor în al doilea trimestru din 2010.

Potrivit surselor, proiectul de raport menţionează că adoptarea codurilor de procedură este un pas semnificativ în reforma Justiţiei, dar problema resurselor umane în sistemul judiciar rămâne o provocare majoră, menţionată şi în anii trecuţi.

"DNA continuă să aibă un ritm bun al investigaţiilor privind cazurile de corupţie la nivel înalt, lucru ce s-a reflectat în sporirea numărului de puneri sub acuzare, dar procesele rămân lente. Numeroase cazuri importante nu beneficiază încă de decizii la nivelul primei instanţe", se arată în proiectul de raport privind justiţia din România, citat de sursele din Comisia Europeană.

ANI este lăudată de Bruxelles pentru că şi-a îmbunătăţit activitatea şi rezultatele, dar Comisia notează şi că Legea ANI a fost declarată neconstituţională în aprilie 2010.

De asemenea, oficialii UE remarcă, în proiectul de raport citat de sursele europene, că noua lege, adoptată la finalul lunii iunie, "subminează în mod grav procesul unei verificări eficiente şi limitează transparenţa intereselor financiare şi economice ale demnitarilor, excluzând posibilitatea unor sancţiuni care să descurajeze şi să asigure protecţie împotriva corupţiei".

O problemă menţionată şi în trecut, şi care se menţine, este necesitatea unificării jurisprudenţei, Comisia precizând, potrivit surselor, că sunt necesare eforturi substanţiale în acest sens.

Comisia Europeană este îngrijorată, potrivit surselor care citează proiectul de raport, de faptul că "instituţiile din România dau dovadă de multă slăbiciune în apărarea achiziţiilor publice în faţa conflictelor de interese şi corupţiei". De altfel, experţii Comisiei consideră că ar fi necesară, în ceea ce priveşte achiziţiile publice, evaluarea eficienţei cadrului legal.

Colegiul Comisarilor UE va discuta, marţi, rapoartele privind evoluţia MCV pentru România şi Bulgaria, fiind posibil ca documentele să fie prezentate în aceeaşi zi, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse europene.

Băsescu a sesizat CC în legătură cu Legea ANI reexaminată

În 13 iulie, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu Legea ANI reexaminată, menţionând că dispoziţiile referitoare la comisiile de cercetare a averilor sunt de competenţa Senatului în calitate de prima Cameră sesizată şi a Camerei Deputaţilor, în calitatea de Cameră decizională.

La data de 12 mai 2010, proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de cameră decizională, act normativ reexaminat la solicitarea preşedintelui Traian Băsescu.

Senatorii au adoptat raportul Comisiei juridice, prin care au fost acceptate doar câteva din solicitările de reexaminare formulate de şeful statului şi se corectau unele prevederi declarate neconstituţionale. Prin votul dat de plenul Senatului s-a respins prelungirea termenului de la un an la trei ani pentru prescripţia verificărilor declaraţiei de avere, precum şi reînfiinţarea comisiilor de cercetare a averilor.

În timpul dezbaterilor, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a susţinut că, dacă senatorii adoptă proiectul în varianta propusă de Comisia juridică, România dă un semnal că nu este interesată de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).

Anterior, Comisiile de specialitate, inclusiv cea privind Drepturile Omului, condusă de senatorul UDMR Gyorgy Frunda, respinseseră mai multe solicitări ale preşedintelui Traian Băsescu din cererea de reexaminare a Legii ANI, printre care reînfiinţarea unor comisii de cercetare a averilor prevăzute în Legea 115/1996.

După adoptarea Legii de către Senat, preşedintele Comisiei Juridice de la Cameră, Daniel Buda, i-a cerut Robertei Anastase, să nu trimită actul reexaminat la promulgare, pentru că în cazul articolului privind reînfiinţarea comisiilor de cercetare a averilor, eliminat de Senat, Camera are rol decizional. Daniel Buda a invocat în acest sens articolul 75 alineatul 4 din Constituţie. Conform acestuia, în cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a declarat apoi pentru MEDIAFAX, că le-a solicitat membrilor Biroului Permanent să se pronunţe dacă trebuie sesizată Comisia juridică pe legea ANI, urmare a solicitării lui Daniel Buda. După numai o zi, Anastase a anunţat că Legea ANI va pleca la promulgare.

Băsescu: Frunda a avut, în cazul Legii ANI, o poziţie împotriva intereselor României

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la TVR, că senatorul UDMR Gyorgy Frunda a avut, în cazul modificărilor la Legea ANI din Comisia senatorială pe care o conduce, o poziţie împotriva intereselor României, ţară care s-a compromis din punct de vedere al credibilităţii.

"Domnul Gyorgy Frunda a avut o poziţie împotriva intereselor României nu pentru că e ungur, ci pentru că, probabil, are de ascuns ceva, el şi clientela lui", a spus Băsescu, întrebat cum comentează faptul că un membru al coaliţiei a contribuit la o schimbare importantă a unei legi care este monitorizată de Comsia Europeană.

Preşedintele a spus că Frunda ştia foarte bine ce face şi că senatorul UDMR a pus deasupra intereselor ţării pe cele personale şi de grup.