Comisia Europeană prognozează o scădere a PIB în România de 6% în 2020, creştere de 4% în 2021

Inflaţia în România ar urma să atingă 2,5% în acest an şi 2,8% anul viitor.

Conform previziunilor, economia UE se va confrunta anul acesta cu o recesiune profundă ca urmare a pandemiei produse de coronavirus, în pofida răspunsului politic rapid şi cuprinzător la nivel UE şi la nivel naţional. Din cauza faptului că eliminarea restricţiilor de deplasare a persoanelor are loc mai lent decât s-a estimat în previziunile noastre din primăvară, impactul asupra activităţii economice în 2020 va fi mai semnificativ decât s-a anticipat.

Se preconizează că economia UE se va contracta cu 8,3 % în 2020 şi va creşte cu 5,8 % în 2021. Se preconizează, prin urmare, că în 2020 contracţia va fi semnificativ mai mare de 7,7 %, cifra estimată pentru zona euro, şi de 7,4 %, cifra estimată pentru UE în ansamblul său în previziunile din primăvară. La rândul său, creşterea va fi în 2021 ceva mai puţin solidă decât s-a previzionat în primăvară.

Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor, a declarat: „Impactul economic al restricţiilor de deplasare a persoanelor este mai grav decât ne-am aşteptat la început. Situaţia este încă dificilă şi ne confruntăm cu numeroase riscuri, printre care se numără un nou val masiv de infecţii. În orice caz, aceste previziuni arată clar de ce avem nevoie de un acord cu privire la pachetul nostru ambiţios de măsuri de redresare, NextGenerationEU, pentru a ajuta economia. În ceea ce priveşte anul în curs şi anul viitor, ne putem aştepta la o relansare economică, dar trebuie să fim atenţi la ritmul diferit al redresării. Trebuie să ne protejăm în continuare lucrătorii şi companiile şi să ne coordonăm strâns politicile la nivelul UE, pentru a ne asigura că vom ieşi din această criză mai puternici şi uniţi.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Coronavirusul a secerat viaţa a mai mult de jumătate de milion de oameni pe mapamond, o cifră care creşte pe zi ce trece - în unele părţi ale lumii într-un ritm alarmant. Previziunile în discuţie indică efectele economice devastatoare ale acestei pandemii. Răspunsul politic pe teritoriul întregii Europe a contribuit la atenuarea şocului pentru cetăţenii noştri, însă această situaţie continuă să creeze tot mai multe divergenţe, inegalităţi şi o insecuritate crescândă. Iată de ce este atât de important să ajungem la un acord rapid cu privire la planul de redresare propus de Comisie – pentru a le insufla economiilor noastre mai multă încredere şi a le asigura o finanţare suplimentară în acest moment critic.”

Este de aşteptat ca redresarea să înceapă să producă efecte în a doua jumătate a anului 2020.

Impactul pandemiei asupra activităţii economice era deja considerabil în primul trimestru al anului 2020, cu toate că majoritatea statelor membre au început să introducă restricţii de deplasare a persoanelor abia la jumătatea lunii martie. Întrucât a intervenit o perioadă mult mai lungă de perturbări şi au fost aplicate restricţii de deplasare a persoanelor în al doilea trimestru al anului 2020, se estimează că producţia economică s-a contractat mult mai mult decât în primul trimestru.

Cu toate acestea, datele preliminare pentru mai şi iunie sugerează că este posibil ca perioada cea mai grea să fi trecut. Conform estimărilor, redresarea va începe să producă efecte în a doua jumătate a anului, deşi aceasta va rămâne incompletă şi inegală de la un stat membru la altul.

Şocul produs de pandemie asupra economiei UE este simetric în condiţiile în care pandemia a afectat toate statele membre. Cu toate acestea, se preconizează că atât scăderea producţiei în 2020, cât şi intensitatea relansării economice în 2021 vor varia foarte mult. Conform estimărilor, diferenţele în ceea ce priveşte amploarea impactului pandemiei şi forţa redresării de la un stat membru la altul vor fi şi mai pronunţate decât s-a estimat în previziunile din primăvară.

Perspectiva globală asupra inflaţiei s-a schimbat foarte puţin de la previziunile din primăvară, deşi s-au înregistrat schimbări semnificative ale factorilor care stau la baza preţurilor.

Cu toate că preţurile petrolului şi ale alimentelor au crescut mai mult decât s-a preconizat, este de aşteptat ca efectul acestei creşteri să fie contrabalansat de perspectivele economice mai nefavorabile şi de efectul reducerilor TVA şi al altor măsuri luate în unele state membre.

În zona euro, inflaţia, măsurată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), este în prezent estimată la 0,3 % în 2020 şi la 1,1 % în 2021. În UE, inflaţia se va situa, conform previziunilor, la 0,6 % în 2020 şi la 1,3 % în 2021.

Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt deosebit de mari şi se concentrează în principal pe o evoluţie negativă.

Amploarea şi durata pandemiei, precum şi ale restricţiilor de deplasare a persoanelor care ar putea fi necesare în viitor rămân în mare parte necunoscute. Conform scenariului care stă la baza previziunilor, relaxarea restricţiilor de deplasare a persoanelor va continua şi nu va exista un „al doilea val” de infecţii. Există riscuri considerabile ca piaţa forţei de muncă să fie mai afectată pe termen lung decât s-a estimat şi ca dificultăţile legate de lichidităţi să se transforme în probleme de solvabilitate pentru multe întreprinderi. Stabilitatea pieţelor financiare este expusă riscurilor şi există pericolul ca statele membre să nu poată coordona suficient răspunsurile strategice naţionale. Imposibilitatea ajungerii la un acord cu privire la relaţiile comerciale viitoare dintre Regatul Unit şi UE ar putea duce, de asemenea, la o creştere mai redusă, în special pentru Regatul Unit. La un nivel mai general, politicile protecţioniste şi o îndepărtare excesivă de lanţurile globale de producţie ar putea avea la rândul lor efecte negative asupra comerţului şi a economiei mondiale.

Există şi riscuri în sensul creşterii, precum disponibilitatea rapidă a unui vaccin împotriva coronavirusului.

Propunerea Comisiei de plan de redresare, concentrată pe un nou instrument, NextGenerationEU, nu este luată în calcul în aceste previziuni, deoarece încă nu s-a ajuns la un acord în privinţa sa. Un acord asupra propunerii Comisiei este aşadar considerat, de asemenea, un risc în sensul creşterii.

Într-un sens mai general, nu poate fi exclusă o relansare economică mai rapidă decât se estima, în special dacă situaţia epidemiologică permite o eliminare mai rapidă decât se preconizase a restricţiilor rămase.

Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluţia cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor şi a preţurilor produselor de bază, întemeiate pe informaţiile disponibile până la data de 26 iunie. Pentru toate celelalte date integrate în previziuni, inclusiv ipotezele referitoare la politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informaţiile disponibile până la data de 30 iunie, inclusiv. Cu excepţia cazului în care politicile sunt anunţate în mod credibil şi sunt detaliate în mod corespunzător, proiecţiile pornesc de la ipoteza că nu se modifică nimic la nivel de politici.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară).