Comisia „Iordache”, raport favorabil pentru modificările privind Codurile penale. Lista amendamentelor

Senatorii şi deputaţii jurişti au votat, marţi, raportul Comisiei Speciale pentru revizuirea Codului Penal cu 12 voturi "pentru", 6 "împotrivă" şi 2 abţineri.

Senatul a adoptat proiectul de lege pentru modificarea Codului penal, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale.

Săptămâna trecută, Comisia pentru legile justiţiei a adoptat raport favorabil pe proiectul de modificarea a Codului penal, în urma deciziei CCR. Astfel au fost eliminate prevederile declarate neconstituţionale de CCR. De asemenea, Comisia specială pentru legile justiţiei a preluat prevederile declarate constituţionale de CCR.

Printre articolele eliminate, în urma deciziei CCR, se numără şi articolul 64 (1), care prevedea: „ În cazul în care pedeapsa amenzii nu poate fi executată în tot sau în parte din motive neimputabile persoanei condamnate, instanţa înlocuieşte obligaţia de plată a amenzii neexecutate cu obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate stabilite prin expertiză medico-legală, persoana nu poate presta această muncă. Unei zile-amendă îi corespunde o zi de muncă în folosul comunităţii”.

Astfel, articolul 64 (1) revine la forma în vigoare: „Executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii (1) În cazul în care pedeapsa amenzii nu poate fi executată în tot sau în parte din motive neimputabile persoanei condamnate, cu consimţământul acesteia, instanţa înlocuieşte obligaţia de plată a amenzii neexecutate cu obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă. Unei zile-amendă îi corespunde o zi de muncă în folosul comunităţii”.

Şi articolul 96 (4) din proiectul de lege trimis la promulgare va fi eliminat. Acesta prevedea: „Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, cu intenţie descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.”

În legea în vigoare, articolul 96 (4) arată: „Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere (4) Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei”.

Şi prevederile declarate neconstituţionale ale articolului 100 privind condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei cu închisoarea sunt propuse a fi eliminate de către Comisia pe legile justiţiei. Astfel, se propune eliminarea literei d) a articolului 100, care prevede: „nu există probe din care instanţa să aprecieze că persoana condamnată nu s-ar fi îndreptat şi nu s-ar putea reintegra în societate”.

Restul prevederilor din articolul 100 vor fi preluate în comisie, după ce Curtea Constituţională a decis că prevederile sunt constituţionale:

„Art. 100. – (1) Liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă:
a) cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească”, prevede articolul 100 din proiectul de lege privind Codul penal, trimis la promulgare.

De asemenea, comisia va modifica şi articolul 75 privind circumstanţe atenuante, declarat constituţional de CCR.

„Articolul 75 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins: „d) acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanţa atenuantă nu se aplică în cazul săvârşirii următoarelor infracţiuni, dacă au produs un prejudiciu material: tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice”, potrivit amendamentului din draftul amendamentelor pentru modificarea Codului penal, transmis Comisiei Iordache.

În legea în vigoare, articolul 75 (1), litera d). arată astfel: „Art. 75: Circumstanţe atenuante (1) Următoarele împrejurări constituie circumstanţe atenuante legale: d) acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanţa atenuantă nu se aplică în cazul săvârşirii următoarelor infracţiuni: contra persoanei, de furt calificat, tâlhărie, piraterie, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, ultraj, ultraj judiciar, purtare abuzivă, infracţiuni contra siguranţei publice, infracţiuni contra sănătăţii publice, infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate, contra securităţii naţionale, contra capacităţii de luptă a forţelor armate, infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, a infracţiunilor privind frontiera de stat a României, a infracţiunilor la legislaţia privind prevenirea şi combaterea terorismului, a infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, a celor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, a infracţiunilor privitoare la nerespectarea regimului materiilor explozive şi al precursorilor de explozivi restricţionaţi, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, privind regimul juridic al drogurilor, privind regimul juridic al precursorilor de droguri, a celor privind spălarea banilor, privind activităţile aeronautice civile şi cele care pot pune în pericol siguranţa zborurilor şi securitatea aeronautică, privind protecţia martorilor, privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, a celor privind traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, privind prevenirea şi combaterea pornografiei şi a celor la regimul adopţiilor”.

Comisia Iordache, raport favorabil pentru modificările privind Codul de procedură penală

Comisia specială pentru legile justiţiei a întocmit, marţi, un raport de admitere cu amendamente asupra proiectului de lege privind Codul de procedură penală. Au fost eliminate prevederile declarate neconstituţional de CCR.

Membrii Comisiei au adoptat raportul favorabil cu 14 voturi „pentru” şi şase voturi „împotrivă”.

Comisia a eliminat articolul 8 (2) din proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală. El prevedea: „Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, la judecarea cauzei de un judecător imparţial şi independent. Repartizarea tuturor cauzelor către judecători se face aleatoriu”.

De asemenea, Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a eliminat articolul 10 (2):

„Organele de urmărire penală şi instanţele de judecată sunt obligate să asigure subiecţilor procesuali principali şi avocatului timpul necesar pregătirii apărării, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepţia luării sau judecării măsurilor preventive, când termenul nu poate fi mai mic de 4 ore şi înlesnirile necesare pregătirii apărării, prin punerea la dispoziţie şi comunicarea întregului material de urmărire penală în formă electronică. Termenele curg de la momentul la care organele de urmărire penală sau instanţa de judecată comunică părţilor măsura luată”, prevedea articolul 10 (2), care a fost eliminat în comisie.

Mmebrii comisiei propun plenului eliminarea articolului 15 din proiectul legislativ şi revenirea acestuia la forma în vigoare:

„Condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale. Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia”, prevede articolul 15 al Codului de procedură penală, forma în vigoare.

Atât proiectul de lege privind Codul de procedură penală, cât şi Codul penal vor intra miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor, care va vota în calitate de for decizional cele două acte normative.

Schimb de replici în Comisia ”Iordache”, la dezbaterea pe codurile penale: Gorghiu-Să aşteptăm concluziile Comisiei de la Veneţia / Iordache-Nu sunt Mesia

Opoziţia a avut un schimb de replici Florin Iordache, la dezbaterea pe codurile penale din Comisia specială pentru legile justiţiei.Senatorul liberal Alina Gorghiu a propus amânarea dezbaterilor până la vizita Comsiei de la Veneţia, dar Iordache a susţinut că experţii de la Veneţia ”nu sunt Mesia”.

„Ţineţi cont că în aceste zile în românia se află în vizită de lucru experţii Comisiei de la veneţia. Sunt discuţii şi dezbateri pe temă Codului penal şi codului de procedura penală şi legile justiţiei. Mi se pare lipsit de înţelepciune să tranşăm astăzi. Propun să amânăm discuţia pe săptămâna viitoare pentru că mi se pare important că această comisie să vadă şi concluziile comisiei de la veneţia pe temă codului penal şi codului de procedura penală”, a susţinut în timpul dezbaterilor Alina Gorghiu.

LIVE poate fi urmărit AICI

În replică, preşedintele Comisiei speciale pentru modificarea legilor justiţiei, Florin Iordache, a susţinut că vizita Comisiei de la Veneţia nu face obiectul modificării codurilor penale, şi că experţii nu sunt „Mesia”.

„Comisia de la Veneţia nu va veni pentru Codul penal şi Codul de procedură penală. Comisia de la Veneţia va veni pe OUG 90, 92, 7 şi 14, deci vine doar pe legile justiţiei. Deci să aşteptăm să vină Comisia de la Veneţia, parcă vine Mesia. Ce să spună Comisia de la Veneţia? Care urmăreşte legile justiţiei”, a afirmat Iordache.

Liberalul Alina Gorghiu a propus, de asemenea, să se discute în comisie doar despre articolele care nu vizează dosarele lui Liviu Dragnea.

„Propun să discutăm ce articole consideraţi dvs că sunt relevante, unele dintre ele nu deranjează nici opoziţia şi să lăsăm, să facem o discuţie cu altă ocazie pe toate articolele care vizează dosarele domnului Dragnea. Haideţi să discutăm altădată despre denunţul limitat la un an sau despre neglijenţă în serviciu. Haideti să discutăm nişte lucruri care nu pot să te ducă cu gândul la domnul Dragnea de fiecare dată. Dacă dumneavoastră aveţi această deschidere vom trece acele prevederi care nu au niciun fel de legătură cu vreun dosar al celor din conducerea PSD. Altfel cred că este jenant că în faţă experţilor noi să dăm un vot pe un cod pentru care ei vin aici”, a propus Gorghiu.

Propunerile au fost însă respinse.

Senatorul PNL Iulia Scântei a afirmat că nu şi-a atins obiectivul comisia şi că aceasta a abrogat doar infracţiunea pentru care Liviu Dragnea a fost condamnat.

„ Comisia şi-a ratat obiectivul stabilit prin hotărârea Parlamentului. Aşa Cuma arată astăzi proiectul pe care l-aţi iniţiat în 2017, exclusiv cu scopul de a transpuse deciziile CCR, nu aţi transpos decât jumtate din deciziile Curţii. Aţi făcut tot nişte texte neconstituţionale. Cred că comisia şi-a ratat obiectivul. (...) Aţi abrogat infracţiunea pentru care Dragnea a fost condamnat în primă instanţă”, a susţinut Scântei, în timpul dezbaterilor din comisie.

Preşedintele Comisiei, Florin Iordache, a afirmat că modificările Codurilor penale vor fi făcute cu sau fără votul opoziţiei.

„Noi chiar ne-am atins obiectivul. Sa adoptam cat mai multe articole dupa deciziile CCR. Acele articole declarate constitutionale vor fi adoptate de Parlament. Le vom trimite preşedintelui Iohannis astfel încât mai aveţi o singură încercare, preşedintele mai poate cere reexaminarea. Aceeaşi atitudine aţi avut-o şi la legile justuţiei. Cu sau fără voturile le-am adoptat. Cu sau fără voturile dvs vom modifica şi Codul penal şi Codul de procedură penală”, a conchis Iordache.

Comisia specială pentru revizuirea legilor justiţiei dezbate, la ora transmiterii acestei ştiri, proiectele legislative pentru modificarea Codului penal şi Codului de procedură penală. După raport, proiectele urmează să fie trimise la plenul Camerei Deputaţilor, care va avea rol de for decizional.

Senatul a adoptat, în şedinţa de plen de miercuri, proiectul de lege pentru modificarea Codului penal, ca urmare a deciziei CCR.

Comisia de revizuire a legilor justiţiei a adoptat, săptămâna trecută, raport favorabil pe proiectului de modificarea a Codului penal, în urma deciziei Curţii Constituţionale. La discuţiile forului legislativ a participat şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Amendamentele privesc eliminarea prevederilor declarate neconstituţionale de CCR. De asemenea, Comisia specială pentru legile justiţiei va prelua prevederile declarate constituţionale de CCR.

În cazul proiectului de lege pentru reexaminarea Legii de modificare şi completare a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi a legii 304/2004 privind organizarea judiciară, Comisia specială va lua în considerare amendamente de eliminare a unor prevederi.

Astfel, ca urmare a deciziei CCR, este propusă eliminarea din proiectul legislativ a art. 8 alin. (2) la Codul de procedură penală care prevede: "Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, la judecarea cauzei de un judecător imparţial şi independent. Repartizarea tuturor cauzelor către judecători se face aleatoriu".

De asemenea, este propusă eliminarea art. 10 alineatul (2) din propunerea de modificare a CPP: "Organele de urmărire penală şi instanţele de judecată sunt obligate să asigure subiecţilor procesuali principali şi avocatului timpul necesar pregătirii apărării, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepţia luării sau judecării măsurilor preventive, când termenul nu poate fi mai mic de 4 ore şi înlesnirile necesare pregătirii apărării, prin punerea la dispoziţie şi comunicarea întregului material de urmărire penală în formă electronică. Termenele curg de la momentul la care organele de urmărire penală sau instanţa de judecată comunică părţilor măsura luată”.

Totodată, parlementarii propun, ca urmare a deciziei de neconstituţionalitate, a articolului 15 din proiectul de act normativ şi revenirea la forma în vigoare: „Condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale. Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia”.

Un alt amendament propus pentru punerea în acord cu decizia CCR este eliminarea alin. (4) de la articolul 25: „(4) Dispoziţiile hotărârii penale sunt obligatorii şi produc efecte între părţi, succesorii acestora şi oricărei terţe persoane atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condiţiile legii, dovada contrară”.

Pe 10 decembrie 2018, Senatul a votat proiectul de Lege de modificare şi completare a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

Proiectele de lege pentru modificarea legilor justiţiei ar putea intra pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor de miercuri şi să fie votate în aceeaşi zi, potrivit unor surse politice. Camera Deputaţilor este forul decizional pentru ambele proiecte legislative.