Comisia juridică a Camerei Deputaţilor discută astăzi legea dării în plată. Zamfir acuză intoxicarea.BNR: Există risc ridicat de prejudiciere a sistemului

Iniţiatorul Legii dării în plată, Daniel Zamfir, a susţinut joi, la dezbaterea comisiei juridice privind actul normativ, că acesta a avut pate de o "campanie virulentă de intoxicare", în timp ce viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a invoeputatul PNL Daniel Zamfir a declarat, joi, în deschiderea dezbaterii comisiei juridice, că luna viitoare se împlineşte un an de la iniţierea legii dării în plată, afirmând că proiectul de lege a avut parte de „cea mai virulentă campanie de intoxicare de care a avut parte o lege”.

“Trebuie să curmăm aşteptarea oamenilor care se împrumută acum de la o lună la alta şi să protejăm oamenii de tentativele băncilor de a bloca darea în plată”, a mai spus Zamfir, afirmând că trebuie luată rapid o decizie.

“Legea a fost întoarsă pe toate feţele. Am lămurit cred şi chestiunea esenţială pe care a dorit să o lămureasca preşedintele. Am stabilit fără echivoc că legea se aplică doar consumatorilor, nu şi profesioniştilor”, a susţinut iniţiatorul legii.

De partea cealaltă a baricadei, prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a declarat că Banca Naţională are ca obiectiv fundamental menţinerea stabilităţii financiare, prin activităţi de supraveghere micro şi macro financiară. "Legi noi, cum este aceasta pot aduce atingere sectorului bancar. BNR este obligată să ofere informaţii (…) Intervenţia statului pe piaţa liberă se doreşte a fi cât mai redusă", a mai spus el, afirmând că factorul politic poate decide măsuri compensatorii pentru grupul de cetăţeni afectaţi de anumite mecanisme ale mediului economic.

Legea trebuie să îi excludă pe cei care "din motive subiective nu mai vor să plătească datoria către bănci", a mai spus Georgescu. El a arătat că, în cazul neadoptării amendamentelor BNR, există un risc ridicat de prejudiciere a sistemului bancar.

Şi viceguvernatorul BNR Liviu Voinea a susţinut că legea dării în plată creează risc sistemic şi afectează accesul la credite pentru populaţia tânără şi cei cu venituri reduse, determină creşterea avansului şi scumpirea tuturor creditelor. În plus, în forma neamendată, legea duce la dispariţia programului Prima Casă. Reprezentantul BNR a susţinut că ar trebui să existe credite cu dare în plată şi fără dare în plată.

De asemenea, Liviu Voinea a mai spus că Directiva europeană 17/2014 nu este transpusă în lege, aşa cum susţin iniţiatorii şi în nicio ţară nu mai există o asemenea lege. "Banca nu împarte riscurile pentru că împrumută baniii deponenţilor şi are obligaţia de a-i înapoia cu dobândă", a mai spus reprezentantul BNR.

Vicepreşedintele Comisiei Juridice Ioan Cupşa a susţinut că aleşii pot interveni acolo unde Directiva amintită de BNR nu normează. "Putem norma acolo unde nu intervine Directiva, aşa cum credem noi de cuviinţă că este mai bine. (…) În România băncile nu împart riscurile cu consumatorii, deci trebuie să intervenim legislativ şi o vom face. Trebuie să intervenim să rezolvăm această problemă socială", a spus Cupşa.

Deputatul PNL Razvan Mironescu a susţinut şi el că BNR nu este condusă de experţii prezenţi la dezbatere şi de guvernatorul Mugur Isărescu, ci de bănci străine. Afirmaţia sa a fost urmată de aplauzele Comisiei juridice. "Această lege nu ar fi fost necesară dacă băncile ar fi avut un comportament corect faţă de debitori", a spus Mironescu. Tratamentul corect pentru un client înseamnă să aibă posibilitatea de a-şi valorifica proprietarea, a mai susţinut liberalul.

Iniţiatorul legii, deputatul PNL Daniel Zamfir anunţa recent, în urma unor discuţii cu PSD, că cel mai probabil legea dării în plată nu se va mai aplica Programului Prima Casă, deşi el consideră că această prevedere trebuie menţinută. De asemenea, el mai spune că legea se va aplica contractelor în derulare, dar plafonul creditelor pentru care se aplică actul normativ ar putea creşte de la 150.000 euro la 250.000, variantă susţinută de PSD.

''Am convenit ca programul Prima Casă să fie exclus de la aplicarea legii, asupra plafonului de 250.000 de euro noi menţinându-ne părerea că este discriminatoriu acest plafon, dar am ales soluţia raţională care să permită aplicarea legii, urmând ca CCR să decidă dacă prevederea este sau nu neconstituţională, şi am mai stabilit o formulă în care legea să se aplice şi creditelor de nevoi personale cu ipotecă'', a declarat pentru MEDIAFAX Daniel Zamfir.

Liberalul s-a declarat optimist, la finalul celei de a patra consultări pe care a avut-o cu PSD, afirmând că speră ca în şedinţa Comisiei juridice social-democraţii să respecte ceea ce au convenit.

''Dacă se va menţine angajamentul asumat de PSD, în mod sigur va fi o lege bună de care vor beneficia cei mai mulţi posesori de credite. Sper să nu avem surprize aşa cum s-a întâmplat la Senat. Legea trebuie să se voteze mâine în comisie şi săptămâna viitoare în plen, pentru că nu îşi mai permit consumatorii să aştepte'', a conchis Zamfir.

Acesta, alături de avocatul Gheorghe Piperea şi reprezentanţii reprezentanţi ai Grupului Clienţilor cu Credite în CHF – GCCC, Asociaţiei De Consiliere a Clienţilor Bancari şi Asiguraţilor din România – ACCBAR, Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare – AURSF, Asociaţiei de Protecţie a Consumatorilor – APC şi Asociaţiei Parakletos, s-au întâlnit, miercuri seară, cu vicepreşedintele PSD Viorel Ştefan şi vicepreşedintele Comisiei juridice, liberalul Ioan Cupşa, pentru a conveni asupra formei finale a proiectului de lege.

PNL va vota legea dării în plată, susţinând eliminarea programului Prima Casă de sub incidenţa acesteia şi renunţarea la plafonul de 150.000 de euro, a anunţat copreşedintele PNL Alina Gorghiu.

Executivul a cerut modificarea legii dării în plată, arătând în punctul de vedere transmis Camerei Deputaţilor că, în forma actuală, legea prezintă riscul unor vicii de neconstituţionalitate, poate afecta dreptul la proprietate, poate duce la falimentul unor instituţii de credit, generând dezechilibre.

Astfel, Guvernul a solicitat amendarea legii în sensul în care programul "Prima Casă" să fie exclus de la prevederile actului normativ, urmând ca aplicarea legii să se facă numai în ceea ce priveşte bunurile imobile cu destinaţie de locuinţe, excluzând terenurile şi clădirile comerciale, coroborat cu instituirea unor condiţii care să fie îndeplinite cumulativ pentru stingerea creanţei şi accesoriilor acesteia prin procedura dării în plată (impunerea unui prag maximal pentru valoarea creditului), precum şi aplicarea legii doar persoanelor fizice care au calitatea de "consumator" aşa cum este definită de legislaţia în vigoare.

Oficialii guvernamentali au mai susţinut că aplicarea legii asupra contractelor de credit în derulare la data intrării în vigoare contravine principiului neretroactivităţii legii civile, consacrat în Constituţie.

Premierul Dacian Cioloş a declarat, în data de 21 martie, la Alba Iulia, că legea dării în plată ''poate să arunce în aer sistemul bancar dacă nu este gândită bine'' şi că aceasta ar trebui să vizeze cazurile sociale, şi nu să rezolve ''problemele speculatorilor imobiliari''.

"Mie mi se pare în primul rând că această lege trebuie, nu doar declarativ, ci şi faptic să vizeze cazurile sociale. Deci acele situaţii în care creditorii au luat un credit de la bancă să-şi cumpere o casă, un apartament în care locuiesc şi atunci când au probleme de rambursare să nu fie în situaţia de a scoate familia în stradă. Nu cred că această lege, sub acoperirea declarativă a cazurilor sociale să rezolve problemele speculatorilor imobiliari care au luat credite de milioane sau zeci de milioane de euro să cumpere imobiliare sau să investească în imobiliare, şi acum văd că nu le mai funcţionează piaţa şi să arunce în aer sistemul bancar ca să-şi rezolve problemele'', a declarat Dacian Cioloş.

Destabilizarea sistemului bancar va avea repercusiuni negative tot asupra populaţiei, a celor ''care iau credite de la bănci'', respectiv a celor ''care îşi ţin banii în bănci'', a explicat premierul.

''Când luăm o decizie trebuie să ne gândim care e impactul pe termen scurt, dar şi pe termen lung. Aici am avut o discuţie cu băncile foarte deschisă şi foarte clară. Băncile au făcut anumite greşeli în trecut şi acum plătesc preţul acestor greşeli şi acestei imobilităţi sau rigidităţi în modul de a aborda anumite situaţii, însă pe de altă parte, e important pentru economia României şi pentru clienţii băncilor să avem stabilitate în sistemul bancar. O lege ca şi aceasta poate să arunce în aer sistemul bancar dacă nu e gândită bine, dar încă o dată, eu susţin legea dării în plată, însă ea trebuie să vizeze într-adevăr cazurile sociale şi asta presupune că e nevoie să fie ţintită spre aceste cazuri. Decizia e a Parlamentului'', a precizat primul-ministru.

Citeşte şi: Olteanu (BNR) despre Prima Casă şi darea în plată: Nu trebuie reparat ceva ce nu e stricat

Citeşte şi: Analiză Fitch: Darea în plată ameninţă recuperarea sectorului bancar românesc

Citeşte şi: Guvern: Darea în plată ar afecta dreptul la proprietate. Deputat PNL, către Cioloş: Nu sunteţi prim-ministrul celor 40 de bănci străine. RĂSPUNSUL premierului

Citeşte şi: Darea în plată, cea mai disputată lege

Citeşte şi: Raport Comisia Europeană: Darea în plată aplicată în forma actuală prezintă riscuri majore pe mai multe planuri

Citeşte şi: Isărescu, despre darea în plată: Dacă este o lege a dreptăţii, înseamnă că sunt şi legi strâmbe - devine apoi o lege a haiduciei, asta e şi mai interesant