Comisia juridică din PE votează în unanimitate ridicarea imunităţii lui Severin

Avizul dat de Comisia JURI a Parlamentului European este consultatitv, iar plenul se va pronunţa prin vot, joi, legat de ridicarea imunităţii lui Severin.

Potrivit procedurilor PE, după votul din plen, dacă decizia va fi de ridicare a imunităţii, hotărârea va fi comunicată autorităţilor române.

Comisia JURI a luat în discuţie ridicarea imunităţii lui Adrian Severin, la precedenta şedinţă, din 22-23 mai. Eurodeputatul Adrian Severin a fost audiat, atunci, în Comisia JURI, după care raportorul Francesco Speroni a redactat raportul în cazul acestuia.

După audierea în Comisia JURI, Adrian Severin declara, pentru MEDIAFAX, că doreşte clarificarea cazului său, acuzând "manevre absolut asemănătoare şi de înscenări absolut din aceeaşi familie" ca în cazul lui Dominique Strauss-Kahn.

Comisia JURI a fost sesizată, potrivit procedurilor, în legătură cu ridicarea imunităţii europarlamentarului Adrian Severin, după ce Direcţia Naţională Anticorupţie a adresat o cerere în acest sens Parlamentului European la 5 aprilie.

Conform procedurilor, după ce preşedintele PE, Jerzy Buzek, a primit notificarea autorităţilor române, a fost sesizată comisia de specialitate - respectiv cea de Afaceri Juridice (JURI). Raportor a fost desemnat europarlamentarul italian Enrico Francesco Speroni. Acesta reprezintă în PE Liga Nordului, partid care este afiliat la Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei din PE. Acest grup politic din Parlamentul European este format din reprezentanţii partidelor de extremă dreaptă eurosceptice.

De altfel, cunoscut ca eurosceptic, Speroni - fost şef de cabinet al lui Umberto Bossi - s-a făcut remarcat, printre altele, când PE se pregătea să voteze un nou regulament de conduită al europarlamentarilor în timpul şedinţelor, cu sancţiuni faţă de eurodeputaţii care tulbură buna desfăşurare a lucrărilor. Enrico Francesco Speroni introdusese un amendament care cerea "transferarea la Guantanamo a eurodeputaţilor necivilizaţi". Amendamentul a fost însă respins. Speroni va redacta un raport referitor la ridicarea imunităţii lui Adrian Severin, urmând ca acesta să fie supus votului membrilor Comisiei.

După votul membrilor JURI, subiectul va intra cu prioritate pe agenda primei reuniuni plenare a PE, care va avea loc joi, la Bruxelles.

În 5 aprilie, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a transmis preşedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek, solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de ridicare a imunităţii parlamentare a lui Adrian Severin. DNA a transmis în aceeaşi zi ministrului Cătălin Predoiu solicitarea de ridicare a imunităţii parlamentare în cauza referitoare la Adrian Severin, "faţă de care există suspiciunea de săvârşire a infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă", în vederea transmiterii acesteia preşedintelui PE. Solicitarea a fost făcută în baza articolului 9 din capitolul III al Protocolului Uniunii privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene şi articolelor 6 şi 7 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, ridicarea imunităţii parlamentare fiind o condiţie prealabilă efectuării investigaţiei penale în cadrul procesual legal, preciza DNA.

La data de 21 martie 2011, în urma unor materiale audio video date publicităţii de publicaţia britanică The Sunday Times, procurorii DNA s-au sesizat din oficiu.

Reporterii de la Sunday Times au înregistrat o discuţie cu europarlamentarul PSD Adrian Severin, în biroul acestuia de la Strasbourg, material video-audio în care eurodeputatul vorbeşte despre demersurile făcute pentru introducerea unui amendament la o directivă europeană.

Reporterii ziarului britanic le-au propus mai multor deputaţi - un român, un sloven şi un austriac - să plătească 100.000 de euro în schimbul unor amendamente a căror adoptare ar putea-o obţine. Cei trei deputaţi au acceptat, a relatat atunci AFP. Adrian Severin, fost vicepremier român, a trimis un e-mail falşilor lobbyişti, afirmând: "Doar ca să ştiţi că amendamentul pe care îl vreţi a fost depus la timp". La scurt timp, el a trimis o factură de 12.000 de euro pentru "servicii de consiliere".

În 20 martie, Parlamentul European (PE) a anunţat deschiderea unei anchete privind acuzaţiile de corupţie aduse de publicaţia britanică The Sunday Times împotriva a trei eurodeputaţi. Conservatorul austriac Ernst Strasser şi fostul ministru sloven de Externe Zoran Thaler au demisionat, europarlamentarul român refuzând să părăsească postul de la PE.

Adrian Severin şi-a dat demisia din PSD. El a fost de asemenea exclus din grupul S&D, în care ocupa funcţia de vicepreşedinte, după ce anterior îşi anunţase intenţia de a se retrage. Severin a rămas în continuare europarlamentar neafiliat, refuzând să renunţe la această calitate în pofida solicitărilor şi criticilor primite.

Amendamentul de prelungire a termenului în care fondurile de garantare trebuie să facă restituiri în cazul falimentului bancar, care a determinat scandalul în care este implicat Adrian Severin, a fost aprobat, la sfârşitul lunii martie, în Comisia JURI din PE, susţinut de eurodeputaţi din mai multe grupuri politice.

Scandalul a afectat atât poziţia, cât şi imaginea lui Adrian Severin. Astfel, biroul său a fost încuiat şi se afla sub pază până când autorităţile judiciare din statele membre urmau să se prezinte pentru a face investigaţii. La prima reuniune a plenului PE de după izbucnirea scandalului, Severin a fost fluierat mai mulţi colegi europarlamentari, în semn de protest faţă de refuzul lui Adrian Severin de a demisiona, acesta din urmă luând loc şi asistând la şedinţă de pe ultimul rând din sală. Odată cu excluderea din grupul S&D, Severin şi-a pierdut locul pe care îl ocupa în spaţiul rezervat acestuia şi a primit fotoliul cu numărul 778. Aflat în partea din spate a sălii, destinată europarlamentarilor neafiliaţi, fotoliul se află între cel al lui George Becali (777) şi cel al lui Corneliu Vadim Tudor (779). În total, în PE sunt 856 de fotolii numerotate.