Comisia prezidenţială: Membrii Guvernului să nu poată fi şi parlamentari

"În cazul în care un membru al Parlamentului este cooptat în Guvern, pot fi avute în vedere două soluţii: înlocuirea acestuia cu un supleant sau suspendarea calităţii de parlamentar pe durata exercitării funcţiei de membru al Guvernului, soluţie care a fost susţinută în doctrina românească de drept public", se arată în raportul comisiei, prezentat, miercuri, la Palatul Cotroceni.

Potrivit documentului, o asemenea soluţie ar reprezenta şi un alt avantaj, dincolo de transpunerea în practică a principiului separaţiei puterilor şi de clarificare a naturii regimului politic.

Raportul arată că, în momentul de faţă există două tipuri de regim al imunităţii parlamentare, unul care priveşte membrii Parlamentului care nu au şi calitatea de membru al Guvernului şi unul referitor la membrii Parlamentului care au şi cea din urmă calitate.

În primul caz se aplică doar dispoziţiile art. 72 din Constituţie referitor la imunitatea parlamentară, în cel de-al doilea caz este impusă o concluzie suplimentară: urmărierea penală este cerută de Camera Deputaţilor, Senat şi preşedintele României, condiţie care a fost interpretată de Curtea Constituţională în sensul că nu este necesară doar cererea de urmărire penală adresată de preşedintele României, este nevoie şi de încuviinţarea Camerei din care face parte membrul Guvernului vizat de urmărirea penală.

Articolul 72 din legea fundamentală prevede că deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului şi că "deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor", iar "urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".

O altă prevedere este aceea că "în caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei", "ministrul Justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei, iar "în cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri".

Articolul 109 din Constituţie, prevede, la capitolul "Răspunderea membrilor Guvernului", că "numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor", "dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie" şi că "trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie".

"Miniştrii parlamentari benefeciază astfel în prezent de o imunitate exorbitantă în raport cu rolul şi limitele instituţiei constituţionale a imunităţii parlamentare. Impunerea regulii incompatibilităţii între funcţiile de membru al Guvernului şi de membru al Parlamentului ar face ca procedura descrisă de art. 109 alin. 2 din Constituţie să se aplice exclusiv membrilor Guvernului, iar cea descrisă de art. 72 care corespunde majorităţii democraţiilor constituţionale, doar membrilor Parlamentului", se arată în raport.

Constituţia actuală reglementează incompatibilităţile funcţiei de membru al Guvernului. Potrivit art. 105 din Constituţie, funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celor de deputat sau senator.

"Pornind de la constatarea că un membru al guvernului care este concomitent şi parlamentar face parte implicit din ambele puteri, legislativă şi executivă, se poate trage concluzia că prin actuala regulă a compatibilităţii între cele două funcţii se încalcă principiul separaţiei puterilor. În cazul proiectelor de legi iniţiate de Guvern, membrii Executivului care sunt şi deputaţi sau senatori pot participa la vot devenind astfel, prin analogie, judecători în propria cauză", se arată în raport.

Citeşte şi

Băsescu: Dizolvarea Parlamentului, un ultim recurs pentru încheierea crizelor

Băsescu ar prefera un regim semiprezidenţial

Parlamentul să fie dizolvat dacă preşedintele suspendat e reconfirmat la referendum

Geoană: Statul român este reflecţia unui spirit extrem de politizat

Boc: Reforma constituţională trebuie să conducă şi la regândirea sistemului de privilegii