Comisia prezidenţială pentru patrimoniu propune 12 măsuri în domeniu

Raportul Comisiei include o analiză a situaţiei patrimoniului construit, a siturilor istorice şi naturale.

În discursul rostit, preşedintele Băsescu a menţionat că membrii comisiei au identificat 12 măsuri prioritare pentru protecţia patrimoniului, menţionând că le va transmite Guvernului şi Parlamentului pentru armonizarea reglementărilor existente în prezent în domeniu.

Şeful statului a mai precizat că membrii comisiei vor elabora până la sfârşitul anului o strategie pentru protejarea patrimoniului naţional.

În documentul prezentat marţi, comisia prezidenţială propune, printre altele, reducerea cotei anuale de tăiere de lemn şi adoptarea unor măsuri pentru intervenţiile ilegale în fondul forestier.

De asemenea, Comisia propune corelarea Strategiei de dezvoltare durabilă 2030, a strategiilor sectoriale de profil şi a celei pentru 2007-2013 în privinţa patrimoniului natural şi cultural, pentru armonizarea legilaţiei primare şi secundare.

Autorii susţin includerea temporară a zonelor construite protejate în categoria "monumetelor istorice", intrând astfel sub incidenţa reglementărilor din acest domeniu.

În document se menţionează că acest statut trebuie să fie valabil până la finalizarea delimitării şi reglementării tuturor zonelor construite protejate şi a cartării tuturor imobilelor din zonele protejate.

Comisia propune eliminarea procedurii declasării de urgenţă, precum şi a condiţiilor restrictive privitoare la clasarea de urgenţă a monumentelor istorice.

Potrivit documentului, cererea de desfiinţare a unui imobil trebuie să fie însoţită de soluţia de arhitectură a celui care urmează să fie construit. De asemenea, se arată în document, este necesar ca în cazul respingerii, cererea să nu poată fi reluată mai devreme de trei ani.

Semnatarii actului susţin menţionarea explicită în Legea 422 din 2001a Institutului Naţional al Monumentelor Istorice ca fiind abilitat să iniţieze şi fundamenteze cereri de clasare.

Comisia propune sancţionarea penală a distrugerii de monumente, fapt despre care consideră că este "atingere a intereselor naţionale".

În document este susţinută şi înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate, precum şi reducerea cotei anuale de tăiere şi adoptarea unor măsuri pentru tăierile ilegale de lemne.

De asemenea, se arată în document, după revoluţia din 1989 multe monumente şi zone protejate au fost afectate de intervenţii care le-au afectat, istoric şi estetic, valoarea.

Comisia prezidenţială pentru patrimoniul construit, siturile istorice şi naturale a fost înfiinţată de şeful statului la 21 aprilie 2008 pentru o perioadă de şase luni şi funcţionează în cadrul Preşedinţiei.

Comisia este condusă de profesorul Dan Mohanu de la Universitatea Naţională de Arte şi de preşedintele Ordinului Arhitecţilor, Şerban Sturdza.

Cheltuielile necesare organizării şi funcţionării comisiei sunt asigurate din bugetul Administraţiei Prezidenţiale.

Din comisie fac parte istoricul Ştefan Andreescu, David Baxter, conservation officer, din Marea Britanie, Maria Berza, vicepreşedinta Fundaţiei Pro Patrimonio-România, Ruxandra Demetrescu, rectorul Universităţii Naţionale de Arte, Hanna Derer, de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", Paul Gherasim, pictor, Ioana Irina Iamandescu, de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", Mioara Lujanschi, expert, de la Centrul de consultanţă pentru programele culturale europene, profesorul Dan Lungu, de la Universitatea tehnică de construcţii, ieromorarhul Iustin Marchiş, de la Biserica Stavropoleos, arhitectul Dan Marin, de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism, profesorul Ştefan Mănciulescu, de la Ministerul Culturii, profesorul Aurelian Trişcu, de Universitatea de Arhitectură şi Urbanism.