Comisie: Jurnaliştii care divulgă înregistrări audio sau video nu cad sub incidenţa urmăririi penale

Senatorii Comisiei juridice au dezbătut, miercuri, cererea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu pe marginea proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi modificarea altor legi.

Cerererea de reexaminare precizează că filosofia modificărilor Codului de Procedură Penală vizează subordonarea interesului public de aflare a adevărului în cauzele penale şi de tragere la răspundere a celor presupuşi vinovaţi interesului privat al persoanelor cercetate.

Şeful statului a solicitat, printre altele, modificarea CPP astfel încât informaţiile obţinute de jurnalişti cu respetarea deontologiei să nu atragă răspunderea penală a acestora pentru difuzarea lor.

Articolul criticat de preşedinte prevedea că se sancţionează "sustragerea, distrugerea sau reţinerea unei corespondenţe, precum şi divulgarea conţinutului acesteia, chiar atunci când a fost trimisă deschisă sau deschisă din greşeală, ori divulgarea conţinutului unei convorbiri sau comunicări interceptate sau înregistrate audio ori video, fără drept, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoştinţă de acesta din greşeală sau din întâmplare".

Comisia şi-a însuşit obiecţia preşedintelui, eliminând din textul articolului criticat sintagma "înregistrări audio ori video", pentru a exclude eventualele suspiciuni referitoare la răspunderea penală a jurnaliştilor.

Secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Katalin Kibedi, prezentă la dezbaterile comisiei, a arătat că, de fapt, prevederile CPP nu vizeau activitatea jurnaliştilor. Ea a precizat că fapta de divulgare se săvârşeşte o singură dată, de către cel care a intrat iniţial în posesia documentului, nu şi de către distribuitorul informaţiei, adică jurnalistul, care a prezentat informaţia, după ce s-a produs divulgarea.

Preşedintele mai arată în cererea de reexaminare că se ridică în mod excesiv limita prejudiciului de la care o faptă poate fi calificată ca având "consecinţe deosebit de grave", de la 200.000 la 30 de milioane de lei. Comisia a aprobat solicitarea prezidenţială, votând un amendament potrivit căruia faptele cu consecinţe deosebit de grave au ca limită minimă un prejudiciu de un milion de lei.

Preşedintele a mai criticat restrângerea nejustificată a duratei urmării penale, existând riscul ca această fază să fie insuficient documentată. Şeful statului propune un "termen rezonabil" pentru durata urmăririi penale, ţinând cont de complexitatea unor cauze.

Comisia, însă, a eliminat complet articolul care prevedea termenul de un an pentru urmărirea penală.