Comisie:Nu sunt dovezi concludente în cazul Hidroelectrica, dar cercetarea trebuie continuată

Potrivit raportului redactat de Comisia juridică, distribuit luni senatorilor, lipsa acestor acte sau dovezi concludente nu poate să conducă la adoptarea unei "decizii clare" în ceea ce priveşte solicitarea de începere a urmăririi penale înaintată acestei Camere de Parchetul ICCJ.

În raport se mai arată că parchetul şi-a fundamentat cererea de începere a urmăririi penale pe "prezumţii de vinovăţie şi indicii".

Senatorii din Comisia juridică precizează că au luat acestă decizie ţinând seama de complexitatea cauzei şi pentru că, în cazul în care cererea parchetului ar fi fost respinsă, demnitarul ar fi privat de dreptul de a-şi demonstra nevinovăţia prin administrarea de probe şi realizarea unui proces echitabil.

"În acest fel, ar continua să planeze în privinţa demnitarului în cauză suspiciunea săvârşirii unei fapte grave, ceea ce contravine respectului faţă de principiile statului de drept", mai susţin senatorii din Comisia juridică a Senatului.

Raportul mai consemnează că materialul probator transmis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este confuz şi neconcludent, fiind inserată o serie întreagă de elemente fără legătură cu speţa. În opinia senatorilor jurişti, această situaţie duce la concluzia că fie există şi alte probe care justifică o asemenea aprobare, dar care nu au fost transmise Senatului, fie concluziile anchetatorilor se bazeză, în bună măsură, pe presupuneri, speculaţii, bănuieli.

În pofida celor menţionate, comisia de specialitate a apreciat că cercetarea penală trebuie continuată, în argumentarea acestei decizii invocând complexitatea cauzei, precum şi gravitatea consecinţelor aşa cum sunt prezentate de organele de anchetă.

Comisia juridică apreciază, pe de altă parte, că aprecierea probelor şi posibilitatea acestora de a lămuri cauza este atributul organelor de urmărire penală şi al instanţelor de judecată. Comisia mai precizează că orice apreciere asupra legalităţii actelor efectuate de organele judiciare, indiferent din partea cui ar veni această apreciere, ar aduce atingere principiului independenţei judecătorilor.

Potrivit documentului citat, în cererea adresată Senatului de Parchetul de pe lângă ICCJ se menţionează că senatorul Ioan Codruţ Şereş ar fi sprijinit gruparea constituită la nivelul conducerii SC Hidroelectrica SA, prin ascunderea activităţilor infracţionale săvârşite de membrii acesteia, neacţionând potrivit prerogativelor care îi reveneau în calitatea de ministru de resort. În raport se exemplifică acest lucru prin faptul că Şereş, deşi ar fi luat cunoştinţă despre faptele ilicite penale, nici nu ar fi denunţat faptele respective şi nici nu a sesizat organele judiciare.

Membrii comisiei precizează că au cerut Consiliului Superior al Magistraturii un punct de vedere privitor la respectarea în acest caz a dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte administrarea probelor, interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice şi dacă urmărirea penală a fost efectuată în condiţii de confidenţialitate.

Ca răspuns, CSM a precizat că aprecierea probelor este atributul organelor de urmărire penală şi al instanţelor de judecată şi orice apreciere a Consiliului asupra legalităţii actelor efectuate de organele judiciare ar constitui o imixtiune în actul de justiţie.

De asemenea, CSM a precizat că, în acest caz, Parchetul general a oferit informaţii în limitele dispoziţiilor legale.

Raportul Comisiei juridice menţionează şi un răspuns al Serviciului Român de Informaţii la o solicitare a comisiei, care dorea să afle dacă interceptările făcute în cazul Şereş au avut la bază autorizările necesare.

SRI a informat, în răspuns, că obţinerea autorizaţiilor menţionate este atributul exlusiv al organelor de aplicare a legii, Serviciului revenindu-i doar rolul de a acorda sprijin tehnic pentru punerea în aplicare a respectivelor autorizaţii.

În raport se mai arată că senatorul Ioan Codruţ Şereş a fost audiat de comisie şi că, în cadrul audierii, a declarat că nu se consideră vinovat de săvârşirea presupuselor infracţiuni şi, în consecinţă, consideră că nu este cazul să fie urmărit penal.

Potrivit cerererii adresate de Parchet, menţionată în raport, persoanele numite la conducerea SC Hidroelectrica S.A. au folosit prerogativele funcţiilor în care au fost învestite, în scopuri contrare obiectivelor statuate legal şi care au fost de natură să submineze economia naţională, prin afectarea funcţionării sistemului energetic naţional în condiţii de siguranţă, cu repercusiuni grave asupra întregului sistem al economiei naţionale.

În opinia procurorilor, scopul vizat ar fi fost acela de a reorienta activitatea acestei societăţi pentru facilitarea unor societăţi comerciale private de a obţine contracte de furnizare de energie electrică în mod preferenţial, care să conducă la obţinerea de foloase injuste şi satisfacea unor interese de grup.

Parchetul menţionează, ca exemplu, încheierea unor contracte de retehnologizare a unor grupuri hidroenergetice la preţuri subevaluate şi încheierea, pe o durată de 10 ani, a unui contract de furnizare de energie electrică cu SC Energy Holding SRL.