Comisie: Primarul conduce şedinţele CL şi reprezintă Primăria în instanţă după terminarea mandatului

Cele două prevederi modifică Legea 215 privind administraţia publică locală şi Legea 393 privind Statutul aleşilor locali şi, în urma raportului favorabil dat de către comisii, urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care este prima Cameră sesizată.

„Primarul, pentru a avea o similitudine cu preşedintele Consiliului Judeţean, va conduce şedinţele Consiliului Local, dar fără drept de vot, iar cel care supune la vot şi constată numărul de voturi exprimate este secretarul unităţii administrative, tocmai pentru a nu se interpreta că primarul influenţează într-un fel sau altul votul”, a precizat, după şedinţă, preşedintele Comisiei pentru adminstraţie publică, deputatul PDL Sulfina Barbu.

Ministerul Finanțelor: România se va încadra în ținta de deficit asumată prin Planul Bugetar

Băsescu amenință cu publicarea unor episoade despre alegeri: Cum „s-au furat” alegerile din 2009

Ea a precizat, totodată, că, potrivit raportului adoptat, atunci când este chemat în instanţă, primarul trebuie să reprezinte instituţia.

„De prea multe ori primarii sunt chemaţi în instanţă în nume propriu şi după ce le expiră mandatul de primar. Avem parlamentari care au fost primari şi, după şase, şapte ani sunt chemaţi în instanţă ca persoane fizice, fără să aibă acces la documentele din Primărie. În mod normal, reprezentanţii Primăriei trebuie să mergă în instanţă să reprezinte instituţia. Iar dacă se constată că primarul care nu mai este în funcţie este declarat vinovat printr-o hotărâre judecătorească, sigur, atunci să răspundă, dar nu să fie chemat ca persoană fizică în instanţă”, a adăugat Sulfina Barbu.

Ea a adăugat că modificările aduse sunt cerute de toţi primarii şi de către consiliile judeţene, indiferent de culoarea politică.

„Cele mai importante amendamente au fost legate de validarea mandatelor consilierilor. Avem o procedură iniţială la validarea consilierilor locali şi judeţeni şi apoi o validare pentru consilierii care vin noi în consiliile judeţene şi locale. Acest lucru nu era precizat foarte clar, l-am precizat noi”, a mai spus Sulfina Barbu.

Modificările respective nu au întrunit însă şi consensul opoziţiei, care a susţinut că, prin adoptarea acestora, ar fi afectată funcţionarea statalităţii.

„Prin modificările adoptate astăzi se tulbură funcţionarea statalităţii româneşti. În Constituţie şi în lege scrie foarte clar: Consiliile Locale adoptă hotărâri, iar primarul, în calitate de executiv al Consiliului Local, emite dispoziţii. Dacă tu conduci activitatea organismului care emite hotărâri, pratic, eşti parte şi la hotărâri. Şi tu emiţi dispoziţii. Tu centrezi, tu dai cu capul. Lucru inadmisibil în filosofia administraţiei publice din toată lumea. Nicăieri nu poţi să fii tu cel care adoptă actul şi tu să îl pui şi în executare. Este, de fapt, o incompatibilitate juridică în exercitarea celor două tipuri de atribuţii”, a declarat deputatul PNL Ciprian Dobre.

El a adăugat că modificările respective ar fi neconstituţionale întrucât şi în administraţia publică locală există aşa-numitele organisme deliberative de tip colegial cum sunt consiliile – Consiliul Local, Consiliul Judeţean şi executivul acestora.

„Este ca într-o firmă în care contabilul este şi casier. Lucru absolut interzis de legislaţie”, a arătat Dobre.

Deputatul liberal a precizat că Opoziţia va sesiza Curtea Constituţională asupra acestor modificări dacă ele vor fi adoptate şi de către Senat în forma aceasta.

„Ce s-a întâmplat astăzi în Comisia juridică este imposibil din punct de vedere juridic. Această lege, dacă va trece în forma adoptată de comisiile juridică şi pentru administraţie publică, vom sesiza Curtea Constituţională ca fiind un proiect de lege fără nicio legătură cu ordinea de drept”, a mai spus Dobre.