Congresul Acţiunii Populare a votat fuziunea cu PNL

"Cred că este un moment al împlinirii. Mă adresez delegaţilor pentru a le mulţumi la capătul unui drum dificil în care şi-au păstrat onoare şi demnitatea, în care au crezut şi cred. Va fi nu un congres al unui sfârşit, ci al unui nou început. Un început care este în raport cu credinţele şi cu valorile sale", declara în deschiderea Congresului extraordinar al AP, preşedintele acestei formaţiuni, Emil Constantinescu.

La rândul său, vicepreşedintele AP Smaranda Enache a declarat că PNL este "singurul şi poate ultimul bastion al politicii româneşti care nu provine din trunchiul comun FSN".

"În AP nu am simţit presiunea normativă a unui cadru rigid, competiţia pentru poziţii sau aberanta cursă pentru împlinirea unor ţeluri egoiste. Ne aflăm aici pentru a continua această şcoală a democraţiei care este AP. Suntem la frontiera unor naţiuni în derivă şi avem norocul să nu fim una dintre ele. Lui Constantinescu, noi toţi românii îi datorăm această energie de a sacrifica momentele de confort personal pentru a aduce România acolo unde-i este locul. PNL este singurul şi poate ultimul bastion al politicii româneşti care nu provine din trunchiul comun FSN", a declarat Smaranda Enache, persoana ca va deveni vicepreşedinte al PNL, conform protocolului dintre cele două formaţiuni politice.

Totodată, unul dintre veteranii AP, Sorin Botez, fost lider liberal înainte de 1946, a spus că era nevoie de fuziunea cu PNL.

"Venind în Partidul Naţional Liberal aducem o injecţie de cinste, de demnitate umană şi de românism. Era nevoie de această fuziune, pentru ca puternicul Partid Naţional Liberal să devină şi mai puternic", a afirmat Botez.

Fostul preşedinte al României a declarat că acesta va fi momentul în care se va retrage din viaţa politică.

Preşedintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, vineri, la Congresul extraordinar al liberalilor consacrat fuziunii PNL-AP, că fuziunea PNL cu AP este o necesitate, în vederea refacerii unităţii dreptei din România ca opoziţie serioasă stângii, dar şi pentru câştigarea alegerilor.

"Ne aflăm în faţa unui eveniment important. Mulţi au spus că fuziunea dintre PNL şi AP este o opţiune pe care noi liberalii o avem. Fuziunea nu este o opţiune, este o necesitate. Trebuie să refacem unitatea dreptei pentru a ne prezenta în faţa românilor mai puternici. Fuziunea dintre AP şi PNL este o necesitate a României moderne, a României europene. Ca principal reprezentant al dreptei din România, trebuie să ne asumăm responsabilitatea refacerii unităţii dreptei. Sunt convins că împreună vom fi mai puternici", a susţinut Călin Popescu Tăriceanu.

El a afirmat că fuziunea reprezintă pentru PNL "un nou impuls în această campanie".

"Fiecare liberal prezent să transmită în teritoriu un mesaj de unitate şi să colaboreze cu reprezentanţii AP. PNL şi AP vor forma cea mai puternică echipă, împreună şi împreună vom putea câştiga pentru România", a spus preşdintele PNL.

El a subliniat că scena politică românească evoluează spre formarea unor poluri de putere, iar liberalii trebuie să se opună în faţa unei stângi puternice, rezultată dintre Alianţa PSD-PC, o dreaptă unită şi puternică.

"Trebuie să trasăm o linie de demarcaţie între dreapta autentică şi populismul de doi bani, mascat în spatele unor aşa-zise principii de dreapta. Dacă nu acţionăm acum Partidul Democrat minus Liberal, un partid populist, camuflat în hainele dreptei, va deveni principalul adversar ideologic al PSD-ului. Trebuie să atragem electoratul de drepta către noi, dacă nu o facem acum, acest electorat va fi o atras de un partid prezidenţial fără scupule", a mai spus Tăriceanu, referidu-se la tacticile democrat-liberalilor.

Liderul PNL şi-a exprimat convingerea că liberalii vor câştiga cel puţin 7-8 primării reşedinţă de judeţ şi tot atâtea preşedinţii de CJ, dar a subliniat că PNL mai are nevoie de "argumentul unităţii" pentru a putea câştiga alegerile.

La începutul discursului său, Tăriceanu i-a cerut secretarului general al PNL, Dan Motreanu, să prezinte norma de reprezentare la Congres, numărul delegaţilor convocaţi şi prezenţa delegaţilor, arătându-şi astfel nemulţumirea faţă de prezenţa la Congres, la ora la care era programată începerea lucrărilor.

La finalul discursului său, Adrian Cioroianu a comunicat că pentru acest Congres au fost convocaţi 470 de delgaţi, şi la acel moment erau prezenţi 401.