Congresul PNL adoptă vineri noua formă a Statutului partidului, este eliminată afilierea la ALDE

Proiectul noului Statut al PNL, adoptat în comisia internă de specialitate din partid, va fi supus votului în cadrul şedinţei Delegaţiei Permanente de vineri şi ulterior în Congresul PNL.

Din cei 31 de vicepreşedinţi, care vor fi aleşi în mod uninominal în cadrul Congresului, 15 vor avea competenţe executive pentru a se ocupa de domenii specifice.

Atribuţiile acestora urmează a fi aprobate în prima şedinţă a Delegaţiei Permanente, la propunerea Biroului Politic Naţional, iar ceilalţi 16 vicepreşedinţi vor primi atribuţii în coordonarea activităţilor filialelor PNL, prin decizia BPN.

Din cadrul Biroului Politic Naţional, pe lângă preşedintele PNL, secretarul general şi cei 31 de vicepreşedinţi, mai fac parte ca membri de drept având calitatea de membru de partid: prim-ministrul, miniştrii, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, preşedinţii filialelor PNL, liderii şi viceliderii grupurilor parlamentare ale PNL, membrii Birourilor Permanente ale Parlamentului, preşedinţii comisiilor parlamentare permanente, preşedinţii consiliilor judeţene, primarii din municipiile reşedinţă de judeţ, de sector şi primarul general al Municipiului Bucureşti, preşedintele TNL, OFL, Clubul Studenţilor Liberali şi Liga Aleşilor Locali, foştii preşedinţi ai PNL care sunt membri ai partidului şi trezorierul.

Conform documentului, secretarul general al PNL nu va mai fi ales de Congres, ci va fi numit de Biroul Politic Naţional, la propunerea preşedintelui PNL.

În cazul preşedintelui PNL, Statutul este completat cu prevederea conform căreia "în cazul vacantării funcţiei de preşedinte al PNL, responsabilităţile acestei funcţii se asigură de către un vicepreşedinte ales de Congres, desemnat prin vot de către BPN". "În situaţia în care preşedintele este în imposibilitatea de a-şi exercita, din motive obiective şi temporare, funcţia, responsabilităţile acestei funcţii se asigură de către secretarul general", se stipulează în document.

În Statutul PNL este menţinută prevederea conform căreia Delegaţia Permanentă este cea care "desemnează candidatul PNL la funcţia de Preşedinte al României".

Apartenenţa PNL la ALDE este eliminată, dar nu este introdusă apartenenţa la PPE

Din proiectul de Statut al PNL este eliminată prevederea conform căreia partidul este membru al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor Europeni (ALDE), dar este menţinută apartenenţa la Internaţionala Liberală. În schimb, nu este precizată apartenenţa la vreo altă familie politică europeană, cum ar fi PPE.

De asemenea, noul Statut restrânge posibilitatea ca semnul permanent, semnul electoral, culorile şi drapelul partidului să poată fi modificate de vreun alt for de conducere a PNL în afara Congresului.

Astfel, conform actualului Statut, aceste elemente de identificare ale PNL pot fi schimbate în Delegaţia Permanentă, forul care se reuneşte între congresele partidului. Potrivit noului Statut, semnul permanent, semnul electoral, culorile şi drapelul PNL pot fi modificate numai de Congresul partidului.

De asemenea, documentul este completat cu prevederea conform căreia "foştii preşedinţi PNL, de la nivel local, membri ai Partidului Naţional Liberal, sunt membri de drept ai Biroului Politic Local, dacă îşi exprimă în scris această solicitare şi dacă primesc acordul Delegaţiei Permanente".

Totodată, este instituită interdicţia de a reveni în PNL, pentru un an de zile, aplicată în prezent celor excluşi din partid şi în cazul celor care au demisionat din PNL.

În plus, noul Statut instituie înfiinţarea la nivelul fiecărei filiale a PNL a Cluburilor Liberale pentru Mediul de Afaceri, Organizaţiilor Pensionarilor Liberali şi a Cluburilor Elevilor Liberali.

De asemenea, devin "membri de drept şi au calitatea de vicepreşedinte al Biroului Politic Teritorial parlamentarii aleşi în judeţ sau municipiul Bucureşti, preşedintele Consiliului Judeţean, primarul municipiul reşedinţă de judeţ sau cel de sector".

În cazul atribuţiilor Delegaţiei Permanente a PNL, este adăugată posibilitatea ca, la propunerea Biroului Politic Naţional, prin derogare de la prevederile Statutului, să poată "coopta în funcţii de conducere ale PNL personalităţi ale vieţii politice, sociale, economice, culturale".

Parlamentarii PNL vor beneficia de reguli stricte pentru controlul activităţii miniştrilor

În cadrul PNL este înfiinţat un organism unic privitor la grupul parlamentar al partidului, compus din toţi senatorii, deputaţii şi europarlamentarii partidului, având rolul de a "promova politica partidului".

"Membrii Grupului Parlamentar nu pot exprima, în dezbaterile parlamentare, poziţii divergente liniei politice a partidului", se arată în document.

În plus, sunt instituite reguli stricte în ceea ce priveşte activitatea prim-ministrului, a miniştrilor, ori secretarilor de stat.

"Cel puţin lunar, prim-ministrul/viceprim-ministrul/miniştrii PNL prezintă grupurilor parlamentare ale PNL din Senat şi Camera Deputaţilor o informare privind activitatea desfăşurată şi strategia viitoare. Atunci când un ministru, secretar de stat sau orice alt reprezentant susţinut de PNL în administraţia publică centrală este invitat la şedinţa grupurilor parlamentare ale PNL, prezenţa sa devine obligatorie. În caz de forţă majoră, întâlnirea poate fi amânată o singură dată. Secretarii de stat şi subsecretarii de stat, precum şi cei care deţin funcţiile asimilate acestora au obligaţia de a se prezenta lunar sau ori de câte ori sunt invitaţi, în comisiile de specialitate ale PNL pentru a dezbate politicile publice ale ministerelor în cauză", precizează noua formă a Statutului.

Mai mult, "miniştrii PNL nu vor înainta niciun proiect de lege cu impact economic/social sau altă măsură la nivel guvernamental cu impact economic/social fără consultarea grupurilor parlamentare ale PNL din Senat şi Camera Deputaţilor. În cazul în care există un dezacord între miniştri şi grupurile parlamentare în ceea ce priveşte promovarea unui act normativ cu impact economic/social, situaţia va fi supusă analizei şi deciziei Biroului Politic Naţional".