„Noi vom primi de la partenerii noştri o listă de criterii care ne vor ajuta să identificăm locaţia optimă. În rest, costurile nu ţin nici de interceptoare, nici de infrastructura militară care va fi construită, ci practic de asigurarea securităţii ei în jurul perimetrului. Deci, costuri minimale, care nu au niciun impact macroeconomic şi care vor fi în orice caz minimale”, a spus Baconschi.
Ministrul a menţionat avantajele pe care implementarea elementelor scutului le va avea pentru România.
„Sistemul antirachetă va acoperi întregul teritoriu naţional, va confirma dinamica excelentă a parteneriatului dintre România şi Statele Unite ale Americii, va creşte vizibil relevanţa geopolitică şi regională a României”, a spus Baconschi.
Ministrul de Externe a spus că proiectul urmează să fie implementat după ratificarea în Parlament. „Este un calendar destul de lung, doar negocierile vor dura un an şi jumătate în estimarea noastră, aşa încât vom menţine dialogul dintre Guvern şi comisiile parlamentare de politică externă şi apărare pentru a garanta transparenţa procesului şi a pregăti terenul politic în vederea construirii consensului dincolo de partidele politice şi sensibilităţi”, a continuat el.
Întrebat în ce notă ar trebui interpretată declaraţia omologului rus Serghei Lavrov cu privire la acest subiect, Baconschi a spus că trebuie făcută distincţia între „purtătorii secundari de mesaj” din media şi decidenţi.
„Negocierile pentru acordul START 2 continuă. Acestea sunt veşti bune. Cred că reacţia de la Munchen a domnului Lavrov a fost cât se poate de moderată. Trebuie să facem o dată în plus distincţia între purtătorii secundari de mesaj, mai ales în media, şi decidenţii cu adevărat implicaţi în discuţia pe teme de arhitectură strategică dintre Moscova şi Washington”, a spus Baconschi.
Ministrul a reiterat că interceptorii care vor fi instalaţi în România vor fi exclusiv tereştri. „În faza proiectului în care suntem noi implicaţi vorbim doar de interceptori tereştri”, a spus el.