Corina Creţu, comisar european: România nu-şi permite luxul să se gândească la ieşirea din UE/ Nu denigrez Guvernul, dar este datoria mea să spun lucrurilor pe nume

„România nu-şi poate permite luxul de a se gândi la ideea de a ieşi din Uniunea Europeană. Mai ales acum, când are în faţă preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, când are posibilitatea ca lider al Uniunii Europene să schimbe lucrurile în bine, din interior”, a declarat, luni, la Bucureşti, la conferinţa EuroIMPACT, comisarul european Corina Creţu.

Ea a adăugat că ieşirea Marii Britanii din UE reprezintă un proces care nu este înţeles pe deplin pentru că Marea Britanie contribuia cu peste 10% la fondurile de coeziune alocate statelor membre.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat luni, la Bucureşti, că România a pierdut deja fonduri europene în valoare de aproape 2 miliarde de euro pe care le putea folosi în infrastructura de transport.

Corina Creţu: Nu denigrez Guvernul, dar este datoria mea să spun lucrurilor pe nume

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat luni, la Bucureşti, că nu denigrează Guvernul atunci când spune că este responsabil 100% pentru problemele în atragerea fondurilor europene, ci este datoria sa să spună „lucrurilor pe nume”.

„Vă asigur că mi-am propus să am o relaţie foarte bună cu toate Guvernele din toate cele 28 de state membre si din punctu meu de vedere am avut o relaţie bună de colaborare cu guvernele de la Bucureşti, indiferent de culoarea politică. Eu nu critic un Guvern în ansamblul său, dar este datoria mea să avertizez asupra domeniilor unde sunt probleme. La nivel naţional trebuie să existe voinţă politică şi capacitate administrativă (pentru atragerea fondurilor UE - n.r.). Este datoria mea sa spun lucrurilor pe nume, altfel nu putem avansa”, a declarat luni, într-o conferinţă de presă la Bucureşti, comisarul european Corina Creţu, întrebată de presă care este poziţia sa cu privire la schimburile de replici cu Guvernul pe tema absorbţiei fondurilor europene.

Ea a precizat că nu denigrează Guvernul.

„Din păcate, în domenii sensibile cum sunt infrastructura de transport şi spitalele regionale, mai avem probleme de rezolvat. Deci faptul că spun ca răspunderea este 100% a statelor membre, când e vorba de proiecte, nu este o denigrare, este o realitate. Nu cred că este o critică”, a arătat Creţu.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat luni, la Bucureşti, că România a pierdut deja fonduri europene în valoare de aproape 2 miliarde de euro pe care le putea folosi în infrastructura de transport.

Corina Creţu: O voi ruga pe Dăncilă să ne transmită poziţia Guvernului privind spitalele regionale

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat luni, la Bucureşti, că îi va solicita premierului Viorica Dăncilă, în cursul acestei zile, să îi comunice dacă Guvernul mai vrea să contruiască spitale regionale cu bani europeni sau doreşte în parteneriat public-privat.

„Pentru mine a venit ca o surpriză această nouă poziţionare pentru care nu am confirmare, la ora 14.00 am întâlnire cu doamna premier. Sigur, ne-am dori să avem clarificări în această privinţă. Noi avem de pildă spitalele regionale. Am înţeles, din declaraţiile doamnei Pintea, în ceea ce priveşte cele trei spitale regionale, că vor fi trimise la CE până la sfârşitul anului. De aceea, o voi ruga pe doamna premier să ne confirm dacă acest lucru este valabil”, a declarat, luni, comisarul european Corina Creţu.

Ea a menţionat că studiul de fezabilitate pentru spitale are alt cost faţă de cel vehiculat public.

„În realitate, studiul de fezabilitate costă 1,8 milioane euro. E un serviciu oferit de BEI. Pentru noi este important să avem o decizie guvernamentală privitoare la felul în care se va acoperi acest deficit de finanţare existent pentru construirea spitalelor. Şi imediat după această întâlnire, voi transmite o scrisoare oficială. Noi dorim să ştim dacă mai vor să folosească fonduri europene pentru spitale regionale. Eu cred că 100 de milioane pentru trei spitale de acest gen nu costă foarte mult. În 2014-2015 nimeni nu se gândea la spitale de această dimensiune. 104 milioane a costat designul, iar studiul de fezabilitate e 1,8 milioane euro”, a indicat Creţu.

Comisarul european a spus că liderul PSD Liviu Dragnea este un susţinător al construirii spitalelelor regionale cu fonduri UE

„La CE noi nu vorbim de guvernul Ponta, Cioloş, etc. Aici vorbim de Guvernul român şi e un efort pe care îl facem împreună. Între timp fiecare regiune a dorit să profite. Ştiţi bine că sistemul sanitar suferă foarte mult. Vă spun cu sufletul deschis că atât domnul Dragnea, cât şi domnul Ponta, au spus că nu renunţă la aceste spitale”, a arătat Creţu.

Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, a afirmat, joia trecută, pe Facebook, că e mai avantajos ca unele proiecte să fie făcute în parteneriat-public privat în România, în condiţiile în care BEI elaborează studii în valoare de 120 milioane de euro.

"Cifrele nu mint niciodata. Hai sa vedem! Comisia Europeana aloca RO 150 milioane euro pentru studiile si constructia (inclusiv dotarea) a 3 spitale. Studiile, conform BEI, cei care le si elaboreaza, costa 120 milioane euro. Conform acelorasi studii BEI, constructia si dotarea celor 3 spitale costa 1,2 miliarde euro. (Probabil din cele 30 de milioane euro ramase). Intre timp, statul roman scoate in parteneriat public privat studiul, constructia si dotarea unui spital, cu 140 milioane euro. Asta, ca sa intelegem exact cum stau lucrurile!"; a scris Vâlcov pe Facebook.

Creţu, a scris, joi, pe Facebook, că este „mâhnită” de faptul că discuţiile despre finanţarea din fonduri europene a spitalelor regionale din Craiova, Iaşi şi Cluj „se duc într-o zonă a speculaţiilor şi disputelor”.

La începutul anului, Creţu se declara îngrijorată cu privire la situaţia proiectelor pentru cele 3 spitale regionale.

„Sunt foarte îngrijorată de evoluţia proiectelor privind spitalele regionale care au fost aprobate în luna iulie 2015. Din păcate, construcţia celor 3 spitale regionale (Iaşi, Craiova, Cluj – n.r) este unul dintre proiectele care înregistrează mari întârzieri. Având în vedere că, aşa cum arată lucrurile în prezent, este puţin probabil ca lucrările să înceapă în 2019, autorităţile naţionale trebuie să accelereze demersurile pentru finalizarea studiilor de fezabilitate şi începerea implementării cât mai curând posibil. Un proiect de o asemenea anvergură pentru România necesită toată atenţia celor implicaţi”, a declarat Creţu, potrivit unui comunicat de presă al Reprezentanţei Comisie Europene în România.