Corlăţean, despre unire: Cetăţenii moldoveni pot decide în mod suveran ceea ce doresc să decidă

Întrebat în emisiunea "După 20 de ani" difuzată duminică de PRO TV dacă, după alegerile din Republica Moldova, de la sfârşitul anului, România i-ar putea întreba pe moldoveni, dacă vor sau nu să se unească, Titus Corlăţean a declarat că această teză lansată de preşedintele Băsescu a avut anumite ecouri în plan internaţional şi a dat "oxigen tovarăşului Voronin şi Partidului Comuniştilor din R. Moldova".

"Realist vorbind, singura soluţie fezabilă într-o anumită perspectivă este calea integrării europene pentru Republica Moldova", a spus şeful diplomaţiei.

Pe de altă parte, Corlăţean a subliniat faptul că "cetăţenii R. Moldova în mod suveran pot decide ceea ce doresc să decidă". El a ţinut însă să precizeze că în Crimeea, în prezenţa trupelor ruse, "n-a fost o decizie nici suverană şi nici constituţională potrivit Constituţiei ucrainene şi nici potrivit Dreptului internaţional".

Întrebat cum apreciază propunerea lui Traian Băsescu de unire a României cu Republica Moldova, Corlăţean a spus că a fost "neinspirată".

"Suntem cu toţii români, aproape cu toţii români şi fiecare avem sentimentele noastre, fiecare a avut poate un unchi în armata regală, undeva în Basarabia după 28 iunie, când datorită ultimatumului sovietic au trebuit să se retragă şi i-am lăsat pe ceilalţi români în partea cealaltă. Fiecare avem istoria noastră în familie şi simţim. Şi fiecare îşi doreşte să trăim împreună într-o Europă unită. Ceea ce realist astăzi este posibil e să susţinem cât se poate ca R. Moldova să devină membră a UE cât mai rapid posibil", a explicat ministrul de Externe.

Pe de altă parte, şeful diplomaţiei a precizat că situaţia din Ucraina a dus la "realocarea" interesului SUA pentru această zonă.

"În această fotografie complexă există paradoxal mai multe elemente pozitive. În primul rând o realocare a interesului american, politic, strategic, faţă de această zonă", a spus Corlăţean. În al doilea rând, evenimentele din Ucraina au dus la accelerarea proceselor europene pentru R. Moldova şi Georgia, a mai spus oficialul român.

În ceea ce priveşte scrisoarea pe care aşa-zisul preşedinte al Sovietului suprem ar fi adresat-o Dumei de stat privind anexarea Transnistriei la Rusia, Corlăţean a declarat că s-au făcut verificări, guvernul moldovean a discutat cu autorităţile ruse şi "s-a confirmat faptul că nu a fost depusă, înregistrată la Dumă o astfel de chestiune". "Până la urmă se pare că a fost un demers individual, fără să aibă în spate o discuţie serioasă în aşa-numitul Parlament" de la Tiraspol, a punctat Corlăţean.

Acesta a mai spus că proiectul european va aduce prosperitate pentru toţi cetăţenii din R. Moldova, şi pentru mediul de business, unde ruşii sunt prezenţi.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la 27 noiembrie 2013, înaintea summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, că "următorul proiect de ţară pentru România este unirea cu R. Moldova".

Declaraţia sa a fost criticată la nivel european, în presa rusă, dar şi de către premierul R. Moldova, Iurie Leancă.

"Declaraţia domnului Băsescu nu ne ajută, ci ne creează doar probleme cruciale (...) Noi avem nevoie de altceva. Avem nevoie de o ţară vecină, România. Să aibă o voce credibilă în cadrul Uniunii Europene, să poate să ne ajute în realizarea acestui obiectiv, acestui parcurs european. Parcursul european nu înseamnă pierderea suveranităţii, sub nicio formă a statului Republica Moldova, ci doar faptul că urmează să fim un stat funcţional. Urmează să ancorăm Republica Moldova într-un spaţiu al prosperităţii, al stabilităţii, cu un sistem funcţional, fără frontiere, cu reglementări comune. Acesta este scopul cel mai importat al Guvernului de la Chişinău", a afirmat premierul Iurie Leancă, la 20 decembrie, anul trecut.