Corlăţean: Modificarea legii electorale din România contravine recomandărilor Comisiei de la Veneţia

Miercuri, cu ocazia reuniunii Comisiei pentru afaceri politice a Adunării Parlamentare a Consilului Europei (APCE) care are loc la Paris, senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei române la APCE, a atras atenţia membrilor Comisiei asupra derapajelor grave de la normele de bază în materie electorală şi de la principiile fundamentale ale democraţiei, generate de actuala putere din România.

Intervenţia senatorului Corlăţean a fost prilejuită de dezbaterile pe marginea raportului cu tema "Măsuri de îmbunătăţire a caracterului democratic al alegerilor în statele membre ale Consiliului Europei" (raportor: Jean-Charles Gardetto, Monaco, Grupul Partidului Popular European). La dezbatere au fost prezenţi reprezentanţi ai Comisiei de la Veneţia, OSCE/ODIHR, alţi experţi europeni în legislaţie şi practică electorală.

"Senatorul Corlăţean a criticat evoluţiile preocupante în materie electorală şi de standarde democratice din România, menţionând că actualul Guvern de coaliţie de la Bucureşti doreşte promovarea unei reforme radicale a legislaţiei electorale, cu violarea standardelor europene în materie, cu puţine luni înainte de alegerile locale şi, respectiv parlamentare, programate în România, în 2012. Guvernul urmează să-şi asume răspunderea în faţa Parlamentului pentru comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare şi organizarea acestora în noiembrie 2012, lucru care, între altele, va induce o stare de confuzie în rândul electoratului, acesta fiind pus în situaţia de a vota cu un număr ridicat de buletine de vot. De asemenea, senatorul Corlăţean nu a exclus ideea ca acestui proces electoral să-i fie asociat, ca urmare a interesului politic partizan al Preşedintelui României, organizarea unui referendum care are ca scop, între altele, diminuarea rolului Parlamentului, prin eliminarea Senatului şi reducerea numărului de parlamentari. Acest fapt reprezintă o încălcare suplimentară a normelor electorale europene, care interzic suprapunerea unor procese electorale sau consultări populare cu obiective şi filozofii diferite", se arată într-un comunicat remis, joi, agenţiei MEDIAFAX.

Potrivit senatorului Corlăţean, propunerea de modificare a legislaţiei electorale din România are loc cu cinci luni şi jumătate înaintea alegerilor locale şi cu 11 luni înaintea alegerilor parlamentare, fapt care contravine atât legislaţiei româneşti în vigoare, cât şi recomandărilor Comisiei de la Veneţia, potrivit cărora legislaţia electorală nu poate fi modificată decât cu minimum 12 luni înainte de alegeri.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, a subliniat că Guvernul de la Bucureşti doreşte promovarea unui proiect de lege privind votul prin corespondenţă. Acest proiect nu a fost încă adoptat de Guvern cu doar 11 luni înainte de alegerile parlamentare, nu a fost supus niciunei dezbateri în Parlament. El a precizat de asemenea că adoptarea unui asemenea act normativ, în condiţiile în care nu există o evidenţă clară a românilor care locuiesc în străinătate şi o bază de date corectă la care să aibă acces, în mod transparent, şi opoziţia, societatea civilă şi observatorii independenţi, poate reprezenta o premisă solidă a fraudării alegerilor.

Parlamentarul român a atras de asemenea atenţia asupra faptului că Guvernul de la Bucureşti încearcă să preia atribuţiile Autorităţii Naţionale Electorale, care timp de 20 de ani a reprezentat un organism independent menit să vegheze asupra desfăşurării în condiţii democratice a proceselor electorale succesive.

"Pentru prima dată în ultimii 20 de ani un Guvern român doreşte să încalce competenţele Autorităţii Electorale şi Comisiei parlamentare electorale speciale, prin preluarea atribuţiilor legate, între altele, de desenarea colegiilor electorale, în interesul politic al partidelor aflate la putere", arată sursa citată.

Senatorul român a menţionat că va trimite un memorandum detaliat Raportorului APCE şi Comisiei pentru afaceri politice, care să fie încorporat în viitorul raport şi respectiv în rezoluţie, împreună cu o necesară reacţie politică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

În cadrul dezbaterilor, parlamentari europeni au mai adus în discuţie încălcări considerate de asemenea grave în state precum Federaţia Rusă şi Ungaria.
Una dintre principalele concluzii ale dezbaterii a fost că statele membre ale Consiliului Europei sunt obligate să respecte standardele democratice în materie electorală, sub sancţiunea suspendării calităţii de membru al Consiliului Europei.

În acest context, făcând referire la situaţia din România, Jean-Claude Colliard, vicepreşedinte al Consiliului pentru alegeri democratice şi membru, din partea Franţei, al Comisiei de la Veneţia, a evidenţiat că există un principiu fundamental privind necesitatea stabilităţii legislaţiei electorale anterior organizării alegerilor, pentru a nu fi afectată agenda partidelor politice.

"Legislaţia electorală poate fi schimbată, respectând procedurile şi normele europene în materie, cu îndeajuns de multă vreme înainte de desfăşurarea alegerilor ("Codul bunelor practici în materie electorală" al Comisiei de la Veneţia stabileşte imposibilitatea modificării legislaţiei electorale în ultimele 12 luni înainte de alegeri-notă). Totodată, a afirmat interesul şi disponibilitatea Comisiei de la Veneţia de a examina legislaţia electorală din România şi Ungaria. În acelaşi context, alţi experţi europeni prezenţi la reuniune s-au exprimat împotriva folosirii votului prin corespondenţă şi a utilizării urnei mobile (cu excepţia cazurilor persoanelor cu handicap), din cauza riscurilor de fraudare a alegerilor", mai arată sursa citată.

Preşedintele Comisiei pentru afaceri politice a APCE, Bjorn von Sydow (Suedia, SOC), a conchis că apare ca necesară consultarea Comisiei de la Veneţia cu privire la legislaţiile şi practica electorală din România şi Ungaria, contribuţii care vor deveni parte integrantă a raportului.