Corlăţean: Poziţia României în legătură cu Serbia este "corectă pe fond", nu e o condiţionare

"România a susţinut şi susţine în continuare foarte serios şi foarte ferm obţinerea candidaturii la Uniunea Europeană şi viitoarea calitate de membru a UE pentru Serbia, în condiţiile în care însă această ţară respectă între altele criteriile politice de aderare, ceea ce înseamnă şi criteriul protecţiei minorităţilor naţionale, în special românii din Serbia, indiferent de numele sub care sunt cunoscuţi, români sau vlahi", spune Corlăţean la RFI.

El crede însă că "Guvernul şi MAE în principal ar fi trebuit să transmită semnale mai concrete partenerilor europeni înainte, pentru a nu exista această surpriză".

"Dar, pe fond, ceea ce există ca aşteptare pentru garantarea drepturilor românilor din Serbia este un subiect de discuţie bilaterală de 20 de ani şi, din păcate, nu s-a înregistrat de atunci nici cel mai mic progres", afirmă Corlăţean.

Preşedintele Comisiei de Politică Externă din Senat declară că "nu este vorba de condiţii". "Ceea ce a fost valabil pentru România, pentru Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, ca state care au dorit să devină candidate şi ulterior au negociat aderarea, respectiv criteriile de aderare, criterii economice, dar şi criterii politice, iar pentru România cu specială privire criteriile legate de minorităţi naţionale, ceea ce a fost valabil pentru noi este la fel de valabil şi pentru cei care doresc să devină membri, în speţă Serbia. Deci nu este o condiţionare, nu este o forţare a notei, este pur şi simplu respectarea criteriilor de aderare şi poziţia României este consecventă din acest punct de vedere".

Întrebat dacă aderarea Serbiei la UE trebuie folosită ca monedă de schimb pentru aderarea României la Schengen, Titus Corlăţean a răspuns: "În nici un caz! Sunt procese diferite, sunt responsabilităţi diferite. Vorbim în cazul Schengen de o procedură internă a UE, este treaba noastră să convingem acel stat rebel al UE, care încă se mai opune, de faptul că greşeşte. Ce este în discuţie dincoace este cu totul altceva şi eu cred că soluţia inteligentă este de a găsi o formulă în care statutul de candidat să fie acordat Serbiei, pentru că este şi un interes fundamental al României în regiune, însă în condiţiile în care Serbia îşi angajează ferm răspunderea pentru progrese".

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, miercuri, că este incorect ca România să fie singura ţară care se opune aderării Serbiei la UE, Bucureştiul trebuind să susţină ţara vecină.

Ponta a spus că puterea ar fi trebuit să se consulte cu opoziţia în ceea ce priveşte poziţia faţă de aderarea Serbiei la UE, fie şi din cauză că vicepreşedintele PSD, Titus Corlăţean, este preşedintele comisiei de politică externă din Senat.

România a prezentat, marţi, în Consiliul Afaceri Generale, o Declaraţie prin care a subliniat necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în ceea ce priveşte semnarea protocolului privind statutul minorităţilor între Bucureşti şi Belgrad, a informat MAE.

Totodată, România a subliniat în declaraţia respectivă necesitatea implicării Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţile naţionale în monitorizarea eforturilor Serbiei pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele Uniunii Europene. Demersul a avut loc în contextul în care, potrivit unor surse citate de Tanjug, reuniunea CAG a fost prelungită, marţi, la Bruxelles, la insistenţele părţii române, care a dorit ca problema statutului minorităţii vlahe din Serbia să fie inclusă în concluziile reuniunii.

MAE precizează în comunicatul citat că, în urma discuţiilor purtate, Consiliul Afaceri Generale recomandă acordarea statutului de ţară candidată Serbiei la Consiliul European din 1-2 martie. Decizia finală va fi astfel luată de şefii de state şi de guverne la reuniunea care va avea loc joi şi vineri.

Citeşte şi: Decizia României privind Serbia are legătură cu demersul de aderare la Schengen? Ce scrie EUObserver despre atitudinea României