Corlăţean: Şi românii şi francezii şi olandezii vor pierde din cauza amânării aderării la Schengen

Întrebat de jurnaliştii de la postul de radio France Inter dacă i se pare gravă decizia de la Consiliul JAI de amânare a discuţiei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen, ministrul de Externe a precizat că Bucureştiul şi-a făcut treaba.

"Avem libertatea de circulaţie, care este o valoare fundamentală a UE. O avem de la 1 ianuarie 2007. Dar se amestecă atât de des două lucruri care sunt complet diferite. Imigraţia ilegală provenind din exteriorul UE e complet diferită de libertatea (de circulaţie - n.r.) din interiorul UE. În plus, noi ne-am făcut toată treaba", a spus Titus Corlăţean, într-un interviu acordat France Inter.

El a reamintit faptul că România a investit "mai mult de un miliard de euro pentru a avea o frontieră securizată".

Totodată, şeful diplomaţiei a precizat că, potrivit rapoartelor agenţiei europene Frontex, "95% din imigraţia ilegală provine de la frontierea de sud şi nu de la frontiera de est".

În opinia sa, nu doar România are de pierdut din amânarea aderării la Schengen, ci şi alţi europeni.

"Noi toţi, noi românii, voi, francezii, germanii, olandezii, care au o activitate economică foarte importantă în această ţară, noi toţi vom pierde din punct de vedere economic din cauza acestei decizii de a amâna aderarea (României - n.r.) la Schengen", a spus el.

Dailis Alfonsas Barakauskas, ministrul lituanian de Interne, a cărui ţară asigură Preşedinţia UE, a declarat, la 5 decembrie, că JAI va reveni asupra subiectului aderării României şi Bulgariei la Schengen atunci când vor exista condiţii favorabile.

"În ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen de către România şi Bulgaria, astăzi am putut doar să evaluăm situaţia la zi. Consiliul a luat notă de declaraţia comună a României şi Bulgariei şi va reveni asupra acestei probleme, fără întârziere, atunci când vor exista condiţii favorabile", a declarat Dailis Alfonsas Barakauskas, la conferinţa de presă de la finalul reuniunii JAI.

La insistenţele jurnaliştilor privind o dată mai exactă pentru reluarea chestiunii, ministrul lituanian de Interne a evitat un răspuns, reiterând necesitatea "unor condiţii favorabile" pentru aderarea celor două state la Spaţiul Schengen.

În cadrul Consiliului din 5 decembrie, România şi Bulgaria au prezentat o declaraţie politică în care îşi exprimă dezamăgirea faţă de imposibilitatea luării unei decizii privind aderarea la Schengen şi susţin că nu există niciun motiv juridic sau concret pentru o nouă amânare, potrivit unui comunicat MAE.

În declaraţie, România şi Bulgaria îşi exprimă "dezamăgirea faţă de imposibilitatea adoptării unei decizii pozitive privind aderarea lor la spaţiul Schengen la acest moment şi au reiterat că au îndeplinit toate criteriile de aderare conform acquis-ului Schengen, fapt recunoscut de către toate statele membre şi stipulat în mod repetat în Concluzii ale Consiliului şi ale Consiliului European, precum şi în rezoluţiile Parlamentului European pe acest subiect", se arată în comunicatul Ministerului de Externe.

Totodată, cele două ţări reiterează faptul că au "un nivel înalt de pregătire pentru aderare", ca urmare a "unor investiţii semnificative şi a eforturilor constante ale autorităţilor competente", fapt confirmat de evaluările efectuate şi recunoscut de către Consiliul UE şi Parlamentul European încă din 2011.

De asemenea, cele două ţări subliniază faptul că nu există "niciun motiv, juridic sau bazat pe realităţi concrete, pentru o nouă amânare a deciziei, precum şi faptul că soluţia avansată privind o aderare etapizată nu a condus, până în prezent, la vreun rezultat".

România consideră că o nouă discuţie la Consiliul JAI privind aderarea la Spaţiul Schengen fără "perspectiva unei decizii politice care să întrunească unanimitatea este de natură să perpetueze acest blocaj, care nu îi poate fi imputat, dat fiind faptul că a îndeplinit toate criteriile prevăzute de acquis-ul Schengen", menţionează sursa citată.

România şi Bulgaria au precizat că vor solicita reluarea discuţiei în cadrul Consiliului, fără întârziere, în momentul în care este întrunită unanimitatea.

De asemenea, cele două state au invitat partenerii europeni să răspundă, în cel mai scurt timp posibil, "aşteptărilor legitime" privind o decizie pozitivă de aderare a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, în conformitate cu prevederile Tratatului de aderare.

Olanda este ţara care s-a opus cel mai adesea la aderarea celor două ţări la Schengen.