Costuri pentru ambasade: 8,5 milioane de euro. Consulatele onorifice nu costă, sediul - la veterinar

Statul plăteşte 8,5 milioane de euro anual pentru 100 de misiuni diplomatice

România îşi desfăşoară activitatea în 163 de misiuni diplomatice şi consulare. În proprietatea statului se află 61 dintre sediile acestora. Pentru restul, statul român plăteşte anual costuri totalizând aproximativ 8,5 milioane de euro, respectiv 701.255 de euro pe lună. Datele au fost comunicate de MAE, la solicitarea MEDIAFAX.

Ministerul a transmis o listă a misiunilor diplomatice pentru care statul român plăteşte chirie. Printre acestea se numără ambasadele României din Colombo (Sri Lanka), Luanda (Angola), Abuja (Nigeria), Hanoi (Vietnam), Manila (Filipine), Minsk (Belarus), Nairobi (Kenya) sau Jakarta (Indonezia).

Statul român plăteşte, printre altele, şi pentru sediul misiunii permanente a României la UNESCO, care, deşi este situat în Paris, nu funcţionează în somptuosul Palat Behague, imobil de patrimoniu şi proprietate a statului român care adăposteşte ambasada României.

MAE a evitat să comunice informaţii amănunţite despre diferite ambasade din Asia, Africa sau America Latină. Astfel, Ministerul s-a limitat la a comunica, în ceea ce priveşte Asia de Sud şi de Est, că România are ambasade la Kabul, Beijing, Phenian, Seoul, Manila, New Delhi, Jakarta, Tokyo, Kuala Lumpur, Islamabad, Singapore, Colombo, Hanoi şi Bangkok, unde lucrează, în total, 75 de angajaţi. Misiunile diplomatice ale României la Seul, Phenian şi Tokyo sunt, potrivit MAE, proprietate a statului român. Pentru restul, statul plăteşte chirie.

În ceea ce priveşte Africa, MAE a precizat că România are în prezent 13 ambasade pe continentul african, din care 8 în regiunea sub-sahariană. Între anii 1990-2000 au fost închise 15 oficii diplomatice.

Potrivit MAE, "România dispune de un capital important în relaţia cu statele africane". Totuşi, volumul exporturilor româneşti în Africa sub-sahariană a fost în anul 2010 de circa 510 milioane de dolari, iar importurile de peste 300 milioane, în principal minereu de fier, bauxită, fosfaţi şi cacao.

În afara ambasadei din Africa de Sud, celelalte şapte misiuni diplomatice din regiunea sub-sahariană funcţionează cu un singur diplomat, în calitate de însărcinat cu afaceri a.i., care acoperă întreaga relaţie bilaterală (politico-diplomatică, economică, culturală, consulară), atât cu ţara de reşedinţă, cât şi cu celelalte state arondate misiunii.

Ambasada României în Senegal, care acoperă şi relaţia cu Republica Mali, Republica Guineea, Statul Burkina Faso, Republica Gambia, Republica Guinnea-Bissau, Republica Coasta de Fildeş şi Republica Capului Verde, va fi în curând preluată de Ciprian Mihali, care a primit deja aviz favorabil din partea comisiilor de politică externă ale Parlamentului pentru funcţia de ambasador, în pofida lipsei de experienţă diplomatică - el este titular al cursurilor de filosofia secolului XX, Postmodernism la Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj.

Ciprian Mihali nu ar fi însă singurul titular de misiune diplomatică numit în ultima vreme în pofida absenţei experienţei diplomatice. Sunt deja de notorietate numirile în funcţii de consuli sau consuli generali ale lui Ioan T. Morar, Mioara Mantale sau Cyntia Kurt.

Zeci de consulate onorifice

Dincolo de consulate sau consulate generale - de a căror activitate deficitară românii din străinătate s-au plâns în numeroase rânduri - Ministerul de Externe mai dispune şi de instituţia consulatului onorific. Numărul consulatelor onorifice ale României a crescut simţitor după Revoluţie.

Ministerul de Externe nu a oferit niciun fel de explicaţii sau detalii despre zecile de consulate onorifice, limitându-se la a preciza că acestea nu implică niciun cost din partea statului român.

Într-adevăr, consulii onorifici sunt numiţi dintre persoanele cu poziţii importante în ţările respective - oameni politici reputaţi, personalităţi remarcabile în domeniile economic, financiar, bancar, cultural, ştiinţific, avocaţi de renume -, cu independenţă financiară şi comportament la nivelul importanţei funcţiei încredinţate, apropiaţi de România.

Pentru activitatea desfăşurată, consulii onorifici nu primesc din partea statului român salarii, indemnizaţii sau alte venituri, oricare ar fi denumirea acestora şi suportă din bugetul propriu toate cheltuielile ocazionate de exercitarea funcţiilor lor oficiale decurgând din această calitate. Consulii onorifici vor îndeplini atribuţii consulare care nu implică exercitarea autorităţii de stat.

Totuşi, ei capătă un plus de influenţă în comunităţile lor prin numirea în astfel de funcţii deoarece, printre atribuţiile care le revin, se numără: reprezentarea intereselor României în mediile politice, economice şi culturale; promovarea obiectivelor României în plan politic şi economic la nivelul guvernelor locale, liderilor politici, mass-media; stimularea dezvoltării relaţiilor şi facilitarea contactelor economice şi comerciale între companii româneşti şi străine, precum şi recomandarea de agenţi economici din circumscripţia consulară şi sprijinirea încheierii de contracte comerciale.

România dispune de zeci de astfel de consuli onorifici - în unele cazuri fiind vorba chiar despre cetăţeni de origine română, celebri prin activităţile, afacerile sau numele lor, precum Nadia Comăneci, Lia Roberts, Dimitrie Sturdza, André Paul Constantin Lahovary.

Există situaţii în care reprezentarea diplomatică, inclusiv prin consulate onorifice nu pare a aduce vreun beneficiu relaţiilor bilaterale. În Brazilia, de exemplu, România dispune de o reprezentare puternică - ambasadă, consulat general şi cinci consulate onorifice, la Aracaju, Belo Horizonte, Curitiba, Fortaleza, Recife.

În Recife, cei care caută consulatul onorific trebuie să nu se lase descurajaţi dacă la adresa indicată pe site-ul MAE vor găsi un spital veterinar. Explicaţia este că Arionaldo de Sa, consulul onorific al României la Recife, este un medic veterinar a cărui clinică îi poartă numele şi îşi are sediul la aceeaşi adresă.

În Baranquillas, cine caută consulatul onorific al României trebuie de asemenea să nu se lase înşelat deoarece, la adresa înscrisă pe site-ul MAE va găsi firma Frigorifico de la Costa Al'Fresco - un magazin de desfacere de produse alimentare.

Totuşi, în pofida acestei puternice reprezentări diplomatice, relaţiile economice dintre România şi Brazilia sunt destul de slabe, schimburile comerciale fiind în 2010, potrivit MAE, de 499 de milioane de dolari din care importuri realizate de România de peste 407 milioane de dolari.

Tot în America de Sud, în Ecuador, România nu are ambasadă, reprezentarea fiind asigurată de misiunea diplomatică din Peru. În capitala ţării, la Quito, există însă unul dintre consulii onorifici de origine română - Radu Mihail. El a lucrat în Algeria, Iordania, Kuwait şi Ecuador, ţară din care, după 1990, nu s-a mai întors.

A devenit director general şi proprietar al unei firme de profil din Ecuador - Geopetsa. În prezent, el asigură funcţia de consul onorific pe care o îmbină cu cea de proprietar de companie petrolieră şi se declară pasionat de investiţii, filantropie şi afaceri internaţionale.

România nu are reprezentare diplomatică nici în Honduras, dar dispune şi în această ţară de un consulat onorific, în localitatea San Pedro Sula. Cei care ajung acolo şi au nevoie de servicii consulare pot apela la Fuad Elias Canahuati Panayoti, politician, liderul filialei Partidului naţionalist din Honduras în regiunea Cortes.

În Africa, România dispune de ambasade în Africa de Sud, Angola, Etiopia, Kenya, Nigeria, Senegal, Sudan şi Zimbabwe, de un consulat la Cape Town dar şi de numeroase consulate onorifice la la Ouagadougou (Burkina Faso); Bujumbura (Burundi); Praia (Cap Verde); Bangui (Republica Centrafricană); Abidjan (Coasta de Fildeş); Pointe-Noire (Congo); Conakry (Guineea); Bissau (Guineea Bissau); Bamako (Mali); Nouakchott (Mauritania). Mai există şi trei consulate onorifice în Nigeria şi altele cinci în Maroc, la Fes, Marrakech, Tanger şi Meknes.

În Burundi, la Bujumbura, România l-a numit consul onorific pe omul de afaceri Stanislas Habonimana, care prin firmele sale a importat din România o serie de produse ca: încălţăminte militară, îngrăşăminte chimice şi oţel beton. Potrivit unor documente guvernamentale, aferente anului 2009, Stanislas Habonimana a angajat specialişti români care au acordat asistenţă tehnică în domeniul minier şi geologic în Burundi.

Habonimana a fost şi protagonistul unui eveniment relativ comic în vara anului trecut, când a fost luat prin surprindere, potrivit presei de limbă franceză, de preşedintele ţării - care promovează o politică de apropiere de popor - şi care l-a ales tocmai pe el ca gazdă pentru o noapte.

Bangladesh este o ţară din Asia de Sud pe care MAE nu le-o recomandă ca destinaţie turistică românilor. Ministerul a postat de mult timp, o alertă de călătorie pentru această ţară, precizând că situaţia politică instabilă din Bangladesh "poate degenera în conflicte violente", iar "jafurile armate şi furturile sunt obişnuite în Bangladesh, mai ales în zonele frecventate de străini".

MAE mai atrage atenţia că "România nu are misiune diplomatică sau oficiu consular de carieră în Bangladesh" aşa încât "cetăţenii români pot solicita, în caz de necesitate, eliberarea unui titlu de călătorie în vederea întoarcerii în ţară, din partea misiunilor diplomatice ale ţărilor UE cu sediul în Bangladesh".

Totuşi, România are un consul onorific în Bangladesh, în persoana lui Enayetullah Khan. Pentru a nu exista niciun dubiu asupra identităţii acestuia, MAE a postat pe pagina sa de Internet link-ul către compania condusă de acesta, Cosmos Group - un consorţiu cu peste 2.700 de angajaţi şi operaţiuni extinse în Singapore, Canada, SUA şi Marea Britanie, dar şi fost importator de uree granulată din România.

În Filipine, România are, pe lângă ambasadă, şi două consulate onorifice - la Angeles City şi la Cebu City. Consulul onorific al României în Angeles City, Sergio R. Ortiz-Luis Jr., este un strălucit om de afaceri - preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie din Filipine, preşedinte al Confederaţiei Exportatorilor din Filipine dar şi preşedinte al Băncii de Export şi Industrie din această ţară.

În celălalt oraş, Cebu, consul onorific este de asemenea un om de afaceri, reprezentant al unei importante companii locale, Berbenwood Industries. Aceste două numiri nu au ajutat însă prea mult la dezvoltarea relaţiilor economice.

Cele mai recente date, postate pe site-ul MAE şi aferente anului 2009, arată că volumul schimburilor comerciale dintre România şi Republica Filipine a fost de 15,46 milioane de dolari, din care exporturi româneşti în valoare de 1,6 milioane de dolari şi importuri de 13,86 milioane de dolari. Situaţia ar putea fi cu siguranţă mult mai bună având în vedere că economia naţională filipineză este a 45-a cea mai mare din lume, cu un PIB estimat în 2011 de 216 miliarde de dolari.

În Pakistan, România dispune, pe lângă ambasadă, de un consul onorific în oraşul Lahore. Este vorba despre Jehangir Azam Monnoo, membru al unei familii recunoscute în Pakistan, magnat al afacerilor cu textile, dar şi important membru al Clubului de Polo din oraş. Nivelul schimburilor comerciale rămâne unul foarte scăzut cu Pakistan, conform datelor MAE, în 2010 exporturile româneşti în această ţară ridicându-se la 58,4 milioane de dolari, în timp ce importurile au fost de 26,4 milioane de dolari.

Începând din vara lui 2011, funcţionează în Pakistan, la Karachi, ca instrument de consolidare a relaţiilor economice, Consiliul de Afaceri Pakistan-România cu un consiliu director format din nouă oameni de afaceri pakistanezi. Unica lor activitate de până acum, potrivit propriului site, a fost o deplasare la Islamabad, în luna septembrie, cu ocazia vizitei unei delegaţii parlamentare din România.

În Coreea de Sud - ţară strategică şi important actor economic în Asia de Sud-Est - România dispune de o ambasadă, dar şi de două consulate onorifice. Unul dintre acestea, localizat la Seul, dispune de un site propriu accesibil în limbile engleză şi coreeană, cu informaţii interesante despre România - descrisă ca fiind "about the size of Oregon" şi al cărei imn se intitulează "Awake, ye, romanian!".

România are consuli onorifici şi în localităţile Ho Shi Minh - Vietnam, Pattaya - Thailanda, Katmandu - Nepal, Ulan Bator - Mongolia.

Hong-Kong, denumit şi "Perla Asiei", este o regiune caracterizată prin condiţii comerciale şi juridice favorabile, libertatea comerţului, concurenţa liberă şi deschisă dar şi o reţea financiară foarte bine dezvoltată. Acolo, România dispune de un consulat general asupra căruia Cristian Diaconescu, în mandatul anterior de ministru de Externe, atrăgea atenţia că are costuri excesive.

Relaţiile economice România-Hong Kong nu sunt însă dintre cele mai bune, la 31 decembrie 2008, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Hong-Kong fiind de 63,06 milioane de dolari, din care exportul a fost de 32,89 milioane de dolari, potrivit portalului românesc de comerţ exterior.

Site-ul MAE nu menţionează detalii despre relaţiile economice dar precizează în schimb că, la 1 februarie 2011, consulul general al României în R.A.S. Hong Kong şi R.A.S. Macao, Sorin Vasile, a primit titlul de preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Poliţiştilor din Macao.

(Material realizat de Miruna Badea, miruna.badea@mediafax.ro)