Cristian Diaconescu, preşedintele PMP, despre criza politică la Interviurile lui Cristoiu: „Nu-i văd capabili de o împăcare. Eu nu am mai văzut partid care să se împartă în două în timp ce e la guvernare”

  • Cristian Diaconescu: Sistemul judiciar este o instituţie de castă este un anume tip de sistem, ca şi cel de sănătate, cu reguli interne, cu oameni care între ei s-au condiţionat de-a lungul vremii. Este foarte complicat să fii şeful administrativ al acestei caste. Preşedintele ţării nu e şeful lor administrativ, nu-l percep ca atare, pentru că într-adevăr, mai importantă e propunerea ca numirea finală după ce a trecut şi prin CSM. Problema este la propunere.
  • Cristian Diaconescu: Cei de la USRPLUS nu se vor maturiza pentru că fac un titlu de glorie din asta, nu ştiu cum se conduce o ţară, nu au experienţa conducerii la nivel local, acolo unde ei aproape nu există, motiv pentru care îşi închipuie că mesajul public ţine loc de politică publică. AUR-ul la rândul său nu există la nivel local, iar radicalismul de expresie publică, e doar de văzut la televizor şi eventual pe Facebook.
  • Cristian Diaconescu: În acest moment, evident, orice mare putere încearcă să joace, e natural. Şi cum altfel, mai ales în state de frontieră cum suntem noi, decât încercând pe de o parte să-ţi poziţionezi nu pioni, cât parteneri, iar pe de altă parte, acolo unde vorbim de neprieteni, să maximizezi vulnerabilităţile pe care şi le creează singuri. Un preşedinte poate fi şi un asset, şi o vulnerabilitate. Măcar interesul există pentru un anumit tip de preşedinte.
Urmărește
1736 afișări
Imaginea articolului Cristian Diaconescu, preşedintele PMP, despre criza politică la Interviurile lui Cristoiu: „Nu-i văd capabili de o împăcare. Eu nu am mai văzut partid care să se împartă în două în timp ce e la guvernare”

Cristian Diaconescu, preşedintele PMP, despre criza politică la Interviurile lui Cristoiu: Nu-i văd capabili de o împăcare. Eu nu am mai văzut partid care să se împartă în două în timp ce e la guvernare

Preşedintele PMP, Cristian Diaconescu, vorbeşte la Interviurile lui Cristoiu despre actuala criză politică, importanţa unui ministru al Justiţiei în Guvern, dar şi despre comportamentul USRPLUS şi AUR în teritoriu şi relaţiile cu PMP.
 
Fost judecător şi ministru al Justiţiei, Cristian Diaconescu explică cauzele bătăliei pentru desfiinţarea SIIJ, de ce tema se menţine în spaţiu public şi cum ar putea fi rezolvată această problemă.
 
Cunoscător al vieţii politice de peste Prut, liderul PMP comentează scandalul momentului la Chişinău, unde celebra jurnalistă şi activistă anticorupţie Natalia Morari a recunoscut public că are un copil cu Veaceslav Platon, implicat în furtul miliardului de lei de la Banca Naţională a R. Moldova.
 
Ca fost ministru de Externe, Cristian Diaconescu explică interesul cancelariilor occidentale în alegerea viitorului preşedinte al României, cine şi cum influenţează politica externă a ţării şi cine va deconta retragerea SUA din Afganistan.
Prezentăm principalele declaraţii ale preşedintelui PMP, Cristian Diaconescu, la Interviurile lui Cristoiu, sâmbătă, la Aleph News:
 
Despre relaţia României cu Ucraina
 
Cristian Diaconescu: Cristian Diaconescu În 2014, Ucraina, confruntată cu o situaţie complicată în relaţia cu Moscova, s-a trezit că nu prea are vecini. Nu întâmplător vă dau acest exemplu. Păi dacă nu aţi avut o politică, indiferent cine era la preşedinţie, că era una oranj, că era una de tip Ianukovici, practic, pe agenda bilaterală cu România avea teme, hai să le spun polemice, unde, într-o formă sau alta aveam probleme să ne acomodăm. Temele  regionale, de securitate, de stabilitate, infrastructură, drumuri, coridoare de energie, nu existau între cele două ţări, indiferent cine conducea la Bucureşti sau la Kiev.
 
În momentul în care a apărut 2014, atunci s-a răsturnat toată agenda, dar e foarte greu într-o relaţie cu vecinătatea, mai ales în condiţiile în care, şi la ei, ca şi la noi, reprezentantul român se duce să îşi facă poze la Paris, la Washington, la Berlin, la Kiev, la Sofia, la Budapesta mai puţin. Ei, în momentul în care ai probleme regionale de securitate cel la care te duci spune nu-i o temă bilaterală, asta e o temă regională. Toţi aveţi aceeaşi ameninţare, să zicem o politică asertivă a Federaţiei Ruse faţă de regiune. Voi între voi cum vă înţelegeţi? Aaa, ştiţi că noi nu discutăm despre acest subiect, noi discutăm despre combinatul Krivoi Rog.
 
Despre întâlnirea Zelenski-Biden
 
Cristian Diaconescu: Vor o decizie rapidă de intrare în NATO. Nu e posibilă pentru că Ucraina nu şi-a pregătit vecinătatea. Vecinătatea nu e susţinătoare, Ungaria, din contră, are multe obiecţiuni din acest punct de vedere,  şi în al doilea rând, sigur nu o să recunoască nimeni, dar o zonă buffer (tampon), faţă de Federaţia Rusă, de facto în acest moment chiar funcţionează, încrederea în stabilitatea din Ucraina, ca furnizor de securitate, nu numai ca primitor, este destul de redusă şi, încă un argument, a fost Merkel în vizită la Biden şi a reuşit să convingă partea americană că Nord Stream 2, acel coridor atât de disputat, este totuşi o chestiune funcţională, iar partea americană şi-a retras obiecţiunile.
 
Despre scandalul Morari în R. Moldova
 
Cristian Diaconescu: Pe absolut toate zonele neguvernamentale şi în condiţiile unei suscebilităţi destul de serioase în legătură cu o situaţie complicată legată de statul de drept, justiţie, corupţie, etc, Natalia Morari era, practic, şi o instanţă. Dacă la televizunea ei te condamna, din acel moment erai plasat de opinia publică şi, implicit, de zona politică,  într-o categorie sau alta. Era icoana luptei anticorupţie. Era mai mult activistă şi reprezentant al societăţii civile, alta decât cea care venea din zona politică, sigur, tema fiind foarte sus în atenţia publică pentru că, ştiţi bine, sunt multe păreri în legătură cu corupţia endemică din Republica Moldova.
 
Despre Veaceslav Platon, implicat în furtul miliardului de la Banca R. Moldova
 
Cristian Diaconescu: Nu are corespondent în România pentru că comportamentul lor este transnaţional, adică nu ţine de politica de clan, dinauntru, cu, evident, implicaţii politice. Când se depăşesc anumite limite, cazul Plahotniuc este cel mai relevant din acest punct de vedere, aproape există un fel de conivenţă între Est şi Vest ca astfel de personaje să fie eliminate pentru că tentaţia lor este să- şi folosească atuurile, aşa cum au fost obţinute, în jocul politic, nu neapărat pentru a sprijini pe cineva, ci pentru a se profila. În momentul în care îşi depăşeşte limitele financiare, materiale, şi încearcă să le plaseze într-o zonă de decizie politică majoră se întâmplă ceva.
 
Despre semnificaţia scandalului Morari
 
Cristian Diaconescu: Faptul că sunt mai multe straturi de subordonare, faptul că ceea ce vezi public reprezintă cu totul şi cu totul altceva decât mesajul pe care îl transmit şi se întâmplă şi la noi acest lucru. Adică sunt alte categorii de interese care pot fi concordante şi care să sprijine un anumit tip de mesaj mai ales de natură funcţional pozitivă(...) faptul că există nişte inginerii în spatele relaţiei mesaj public, indiferent cine îl susţine, şi interesele din spate, care, sunt absolut fabuloase.
 
Cum era ca judecător pe vremea lui Ceauşescu
 
Cristian Diaconescu: Pe vremea aceea, în general, erau speţe care ţineau de mica infracţionalitate. Furtul din avutul obştesc, agricultură. Adică furau cereale de pe câmp. Nu se dădeau pedepse mari. Era un fel de conivenţă între noi. Sigur, pedeapsa era mare, maximul era de 5 ani închisoare cu executare. Judecătorii nu dădeau niciodată aşa ceva. Se dădea amendă penală sau executare la locul de muncă.
 
Despre importanţa ministrului Justiţiei în Guvern
 
Cristian Diaconescu: Sistemul judiciar este o instituţie de castă este un anume tip de sistem, ca şi cel de sănătate, cu reguli interne, cu oameni care între ei s-au condiţionat de-a lungul vremii. Este foarte complicat să fii şeful administrativ al acestei caste. Preşedintele ţării nu e şeful lor administrativ, nu-l percep ca atare, pentru că, într-adevăr, mai importantă e propunerea ca numirea finală după ce a trecut şi prin CSM. Problema este la propunere. E destul să-ţi vină o hotărâre a CCR în care se spune că procurorii se subordonează ministrului Justiţiei. Păi în momentul ăla/ştie ministrul cum să-i facă să se subordoneze. Într-adevăr, prevederile constituţionale sunt destul de incerte. Procurorii lucrează sub coordonarea ministrului Justiţiei şi de aici, cuvântul coordonare...
 
Cristian Diaconescu: Ministrul Justiţiei este important pentru că, practic, e purtătorul de cuvânt al castei. CSM nu stă în guvern. CSM-ul dă un aviz sau este nemulţumit la un moment dat că te-ai exprimat în legătură cu justiţia. Dacă ministrul este destul de versat, poate interveni pe rând că nu intervine peste sistem. Instrumentul prin care ministrul Justiţiei poate interveni este forţa în CSM, e membru de drept. Şi e ministrul Justiţiei. Depinde de tine atmosfera publică, pentru că tu practic, când ieşi din CSM, tu vorbeşti. Ei nu pot vorbi. Ei nu au nici uzanţa şi nici nu ar fi corect. Tu vorbeşti public şi în momentul în care te poziţionezi se creează un anumit tip de presiune. Prin CSM trec toate promovările, toate avizele în legătură cu cariera fiecăruia. Ei sunt foarte preocupaţi de cariera lor. Ministrul are o voce. Sigur, ar avea şi preşedintele.
 
Despre bătălia pe desfiinţarea SIIJ
 
Cristian Diaconescu: S-a creat un spin public, pe care ei nu au ştiut să-l explice. Dacă vorbeai prin Occident, şi vorbesc şi astăzi, a apărut un subiect pe radarul tuturor instituţiilor care, într-o formă sau alta, a rămas acolo pe ecran. Aici sunt două şanse. Ori ai pe cineva credibil şi puternic să explice şi să calmeze situaţia, ori te duci, cum s-au dus pesediştii înainte, pe tipul de raţionament şi de retorică, nu înţelegeţi voi bine, voi nu ştiţi despre ce este vorba. Deci ori îl schimbi, ori îi convingi să ţi-l scoată de bună credinţă. Nu s-au străduit nici aşa, nici aşa. Da, discuţia a venit în urma unor presiuni externe. Va închipuiţi, Angela Merkel citea FAZ dimineaţa la cafea şi ce vedea din România

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici