Cristian Preda: E complet fals că vreau regim autoritar prin propunerile de modificare a Constituţiei

"Propunerile pe care le-am făcut ieri (vineri, n.r.) au stârnit multe pasiuni şi mai ales teama că mi-aş dori un regim autoritar. E complet fals".

El precizează că prerogativa şefului statului trebuie să fie legată exclusiv de momentele de criză acută în relaţia dintre Guvern şi Legislativ.

''Altfel spus, atunci şi doar atunci când o asemenea criză nu ar fi rezolvată printr-o moţiune de cenzură sau prin demisia cabinetului, Preşedintele ar avea puterea de a dizolva Camerele. Mecanismul dizolvării ar fi extins astfel de la cazul crizei în formarea Guvernului (prevăzut în textul actual) la orice alt moment de criză acută în relaţia dintre Guvern şi Legislativ. Nu e vorba de dizolvare în orice moment (cum le place unora să mă citeze), ci doar atunci când toate celelalte mijloace au fost epuizate", scrie Preda.

El menţionează că nu crede că un asemenea mecanism va fi folosit foarte frecvent.

"De ce? Pentru că introducerea moţiunii de cenzură constructive va avea drept efect stabilizarea relaţiei dintre Guvern şi Legislativ. Când un premier pierde încrederea majorităţii, e înlocuit cu un altul, fără convulsii majore. În vederea obţinerii unui plus de stabilitate, am propus de asemenea formalizarea distincţiei opoziţie-majoritate, prin obligarea fiecărui deputat de a-şi defini poziţia faţă de Guvern. S-ar evita astfel negocierile subterane pentru susţinere parlamentară", susţine Preda.

El precizează că a doua problemă e cea a bicameralismului.

"Problema majoră a României politice este definirea intereselor ce trebuie reprezentate. Eu cred că avem nevoie de o Cameră inferioară care să reprezinte interesele cetăţenilor şi de una superioară care să reprezinte interesele regiunilor. Regiunile ar trebui să fie comparabile din punct de vedere demografic (cu o talie de circa 2 milioane de locuitori), pentru a îngădui politici de dezvoltare durabilă a teritoriului. Actuala amenajare a teritoriului pune, de fapt, două probleme, din perspectiva gestiunii politice: comunele sunt prea numeroase, iar judeţele sunt prea mici. Camera superioară ar fi necesară pentru ca interesele regiunilor să poată fi reprezentate. Ea ar funcţiona într-o logică total diferită de cea a camerei inferioare. Alegerea celor două Camere trebuie făcută potrivit unor formule electorale diferite. Senatul -ca for de reprezentare a regiunilor - poate fi desemnat şi indirect, de către aleşii consiliilor regionale", menţionează Cristian Preda.

El adaugă că dacă 10-11 regiuni ar înlocui judeţele, ar putea exista 4 reprezentanţi din fiecare regiune.

"Senatul ar fi un comitet al regiunilor cu circa 40 de membri, care ar putea defini politici de dezvoltare echilibrate. Guvernul s-ar afla, astfel, sub dubla presiune a unei camere ce reprezintă cetăţenii şi a unui for care depăşeşte interesele unui fief electoral de mici dimensiuni cum sunt actualele colegii. Efectul unui asemenea sistem poartă numele de responsabilitate", menţionează Preda.

Europarlamentarul PDL Cristian Preda a prezentat, vineri, la o dezbatere publică, principalele sale propuneri de modificare a Constituţiei, printre care se află instituirea unui regim semiprezidenţial, în care şeful statului să poată dizolva Parlamentului şi să prezideze şedinţele de Guvern.

În plus, Preda a mărturisit că a votat împotrivă la referendumul din noiembrie 2009, nefiind de acord cu impunerea unicameralismului în România.

În opinia europarlamentarului PDL, în ipoteza în care se trece la un Parlament cu o singură cameră, rămâne nerezolvată o problemă care este centrală în acest moment şi anume reprezentarea unor interese colective, astfel că reforma politică şi legislativă trebuie corelată cu o decizie privind amenajarea teritoriului şi o filosofie a reprezentării.

"Fie se întăreşte rolul Consiliilor Judeţene, fie se formează regiuni în locul judeţelor", a spus Preda, adăugând că Opţiunea sa este pentru o structură legislativă - Camera - cu un număr maxim de 250 de deputaţi şi o structură de reprezentare a intereselor colective, intitulată în continuare Senat, cu un număr restâns de membri - 40, astfel încât totalul parlamentarilor să fie de 300.