Critici dure la adresa lui Funeriu, în moţiunea depusă după angajarea răspunderii pe Legea educaţiei

"Ministrul Daniel Petru Funeriu nu a reuşit să se remarce decât prin atitudinea arogantă şi desconsiderarea tuturor actorilor implicaţi în sistemul de învăţământ, prin lipsa de dialog cu partenerii sociali şi, în fond, prin lipsa totală de ataşament faţă de sistemul pe care ar trebui să-l coordoneze. Ştim că nu are experienţă. Ştim că nu a condus niciodată nimic înainte ca PDL să-l aşeze la biroul de la care, cândva, Spiru Haret şi Nicolae Iorga au condus cu onoare şcoala românească. Ştim că a învăţat foarte repede cum să se aşeze în fruntea unui grup de interese. Ştim că a învăţat să slujească Mai Marii PDL cu aceeaşi viteză cu care a calculat mişcarea pumnului Preşedintelui", se arată în textul moţiunii.

Moţiunea de cenzură, intitulată "Legea Educaţiei Naţionale, o lege anti-educaţie şi anti-românească!" conţine, de asemenea, şi critici vehemente privind proiectul de lege asupra căruia Guvernul şi-a angajat răspunderea, critici care privesc, pe de o parte, procedura angajării răspunderii, iar pe de altă parte fondul Legii.

Semnatarii moţiunii susţin că Guvernul Boc atentează la siguranţa naţională prin îngrădirea sau chiar suprimarea unor principii clasice ale sistemului de educaţie, prin lipsa de viziune strategică sau prin impunerea unor formule de organizare a sistemului de educaţie care nu au nimic de-a face cu interesul public şi principiul responsabilităţii publice, ci mai mult cu interesele de grup.

În textul moţiunii se arată că proiectul Legii educaţiei naţionale, pe care actualul Guvern îşi asumă răspunderea, poate fi uşor caracterizat prin "neprofesionalism, anacronism şi diletantism", fiind un proiect "dăunător României".

"Proiectul nu schimbă starea învăţământului din România, ci colează, din documentele diferitelor universităţi şi instituţii, idei disparate care par noi, dar nu sunt organizate într-o abordare coerentă. Nimic nu este nou în detalii, singurele aspecte noi fiind diletantismul abordării", se apreciază de către semnatarii moţiunii, care consideră că proiectul are scopul de a politiza învăţământul şi aduce cea mai centralistă organizare a învăţământului din istoria recentă a României.

"Întrucât Titu Maiorescu, Spiru Haret, Nicolae Iorga, Florian Ştefănescu Goanga, Ion Lupas, Emil Haţieganu, Pentru Andrei şi mulţi alţii au activat în partide, ar fi trebuit să fie daţi afară din rectorate şi din alte funcţii, dacă am lua în considerare aberantele articole din actualul proiect, de genul celui care prevede că nu pot fi responsabili de universităţi persoane care activează pentru înnoirea ţărilor lor prin partide, singurele structuri eficiente în democraţie. În nicio ţară, afară de România, nu se adoptă asemenea articole de lege, profund retrograde", apreciază semnatarii moţiunii de cenzură.

Totodată, în moţiunea de cenzură se precizează că angajarea răpunderii Guvernului pe Legea educaţiei naţionale este nelegală, neconstituţională şi nedemocratică, acest procedeu de angajare fiind considerat o manieră grosolană de stopare a procesului legislativ de către Guvern, prin întreruperea dezbaterii textului de lege în Senat.

Moţiunea de cenzură conţine, totodată, şi critici pe fond în ceea ce priveşte proiectul de lege, semnatarii acesteia considerând că, dacă această Lege ar fi adoptată, atunci elevii români ar fi condamnaţi la abandon şcolar.

Semnatarii moţiunii mai arată că Legea educaţiei naţionale atentează la fiinţa statului român, prin introducerea unor prevederi referitoare la studierea limbii române pe tot parcursul învăţământului preuniversitar, după programe şi manuale elaborate special şi, totodată, anulează examenul de titularizarea şi aruncă profesorii la dispoziţia directorilor şcolilor.

"Şcoala este supusă total voinţei politicului local. (…) Autonomia universitară a fost desfiinţată şi s-a legiferat calea politizării universităţilor. (…) Legea asumată de Guvern vine să legalizeze în spaţiul universitar practicile electorale de tip PDL, facilitându-se accesul candidaţilor portocalii la funcţii şi titluri academice, prin fraudarea alegerilor şi cumpărarea voturilor. (…) Acest mecanism constituie o pârghie prin care universitatea - ultima redută - care nu a fost ocupă de «ciuma» portocalie, ajunge să fie îngenuncheată", se mai arată în textul moţiunii de cenzură.

Semnatarii moţiunii solicită, în finalul textului, respingerea acestui proiect de lege, prin adoptarea moţiunii de cenzură, şi continuarea normală a procesului legislativ pentru adoptarea proiectului Legii Educaţiei Naţionale în Senatul României.

"Stoparea acestui demers de legiferare a Legii Educaţiei Naţionale prin angajarea răspunderii guvernului este singura soluţie pentru a apăra România de ocupaţia portocalie a învăţământului. Trebuie să ferim ţara noastră de această lege anti-educaţie şi anti-românească!", se mai arată în textul moţiunii.

PNL şi PSD au depus, vineri, la Parlament, noua moţiune de cenzură, iniţiată ca urmare a asumării răspunderii Guvernului pe Legea educaţiei, având 22 de pagini şi fiind semnată de 137 de parlamentari.

Noua moţiune de cenzură a fost depusă de către viceliderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu, deputatul PSD Cristian Dumitrescu şi senatorul PSD Ecaterina Andronescu, aceasta din urmă precizând că titlul moţiunii de cenzură este "Legea educaţiei naţionale - o lege anti-educaţie şi anti-românească". Andronescu a spus că PSD şi PNL au decis iniţierea acestei moţiuni de cenzură pentru că sistemul de învăţământ "o aştepta".

Potrivit Constituţiei, Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată.

Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

În cazul în care preşedintele cere reexaminarea legii, dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

Pentru adoptarea unei moţiuni de cenzură sunt necesare 236 de voturi, număr mai mare decât cel al parlamentarilor din formaţiunile de opoziţie.

De altfel, miercuri, moţiunea de cenzură a opoziţiei, intitulată "Moţiunea României majoritare, moţiune populară", a întrunit doar 219 voturi "pentru", faţă de 236 necesare pentru adoptare, iar un vot a fost anulat.