CRIZA din Republica Moldova | Iulian Chifu: Un dialog poate fi întreţinut de România şi printr-un trimis special la Chişinău

Iulian Chifu a precizat că organizarea unei şedinţe CSAT în contextul crizei politice şi constituţionale din Republica Moldova reprezintă opţiunea preşedintelui ţării, însă că poate reprezenta o opţiune în cadrul căreia să fie dezvoltate şi alte elemente care ţin de securitatea naţională, implicate de noua situaţie existentă la nivelul vecinilor noştri.

„Am certitudinea că la nivelul instituţiilor implicate în politica externă a României, dezbaterea are loc, mă refer, între titularul reprezentării internaţionale, preşedintele României şi componenta executivă, Ministerul Afacerilor Externe, implicând toate celelalte instituţii, într-o formulă la termen sau ne la termen a unui CSAT, asta e opţiunea preşedintelui şi nu ştiu dacă există timpul fizic pentru convocarea unui CSAT, dar sigur, este o opţiune, mai ales că ar putea fi discutate şi celelalte elemente care ţin de securitatea naţională”, a declarat, pentru MEDIAFAX, fostul consilier prezidenţial pentru Afaceri Strategice, Securitate şi Politică Externă al Administraţiei Prezidenţiale.

Potrivit fostului consilier prezidenţial, în eventualitatea convocării unui CSAT în speţa sprijinirii detensionării situaţiei şi menţinerea parcursului pro-european, ar putea fi integrate în temele de discuţie şi obiectul celorlalte elemente care ţin de securitatea naţională, generate de noul acord încheiat la nivelul Republicii Moldova. „Ar putea fi discutate şi celelalte elemente care ţin de securitatea naţională, care sunt implicate de noua situaţie generată de acest acord între Partidul Socialiştilor pro-rus, ostentativ pro-rus al preşedintelui Dodon cu parlamentarii care au mers la Moscova pentru a primi direcţii şi care a preluat funcţii importante în aparatul de securitate, ministrul Apărării, vice-premier pentru Integrare, cu dorinţa de a prelua şi conducerea Serviciului de Siguranţă şi Securitate de la Chişinău”, spune Iulian Chifu.

Potrivit aceleiaşi surse, „prezenţa Rusiei pe faţă” în situaţia de la Chişinău reprezintă un element care ţine de securitatea naţională şi care poate face obiectul unei discuţii în eventualitatea convocării CSAT.

„Aceste lucruri sunt elemente de natură securitară, prezenţa Rusiei pe faţă, direct, în situaţia de la Chişinău, recunoaşterea directă, explicită a majorităţii, salutarea alegerii preşedintelui Parlamentului, toate aceste elemente sunt elemente care pot intra într-o discuţie, dar încă o dată, acestea sunt decizii care ţin de preşedintele României, care poate să fie sau nu de acord cu această variantă sau să găsească variante obişnuite de lucru pentru a putea să rezolve această problematică la ora actuală”, informează fostul consilier prezidenţial pentru Afaceri Strategice, Securitate şi Politică Externă al Administraţiei Prezidenţiale.

El a declarat că România trebuie să utilizeze în acest moment diplomaţia bilaterală cu partenerii şi aliaţii internaţionali, însă în acelaşi timp, el a precizat că şi varianta unui trimis special la Chişinău, în sensul întreţinerii de dialoguri cu părţile şi în sensul comunicării poziţiei României vizavi de această criză, poate reprezenta o variantă.

„Ceea ce poate să facă România este să utilizeze diplomaţia, bilaterală în primul rând, cu partenerul strategic american şi cu partenerii din U.E şi aliaţii din NATO, pe de altă parte, un asemenea dialog poate să fie întreţinut inclusiv printr-un trimis special la Chişinău, care să se întâlnească cu părţile, să le consulte, să vadă care sunt abordările şi dacă se poate declanşa o soluţie sau alta şi în orice caz să comunice poziţia şi interesele României legate de poziţia din Republica Moldova, soluţionarea paşnică, transferul paşnic de putere într-o formă sau alta sau orice tip de soluţie pe care părţile, zona politică din Republica Moldova ar găsi-o”, a informat Iulian Chifu.

El a concluzionat spunând că Republica Moldova trece acum printr-o criză politică şi constituţională, din care se poate ieşi doar prin utilizarea dialogului ca instrument politic utilizat în vedere depăşirii situaţiei tensionate. „„În Republica Moldova avem de-a face cu o criză politică şi o criză constituţională (...) Ieşirea (din criză, n.r) se poate face doar prin dialog politic care trebuie să statueze foarte clar formulele de mers înainte, până acum am văzut doar un tip de autism, fiecare merge pe naraţiunea, raţionamentul propriu”, a conchis Iulian Chifu.

Vineri, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a emis o decizie conform căreia preşedintele Igor Dodon era obligat să dizolve Parlamentul în data de 8 iunie, deoarece a depăşit termenul de 90 de zile de la alegeri pentru formarea unui Guvern. Sâmbătă, Igor Dodon a decis să nu dizolve Parlamentul. A fost aleasă şefa Parlamentului, Zinaida Greceanîi, Maia Sandu a fost numită în funcţia de prim-ministru şi noii membrii ai Guvernului au depus jurământul de învestire. Ulterior, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională toată activitatea Parlamentară efectuată sâmbătă. Duminică, CCM a decis suspendarea din funcţie a preşedintelui Igor Dodon şi numirea prim-ministrului Pavel Filip în funcţia de preşedinte interimar al Republicii Moldova, acesta dizolvând ulterior Parlamentul. De asemenea, Pavel Filip a semnat decretul de organizare a alegerilor anticipate în data de 6 septembrie.

Membrii Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova s-au reunit marţi într-o şedinţă organizată de către preşedintele Igor Dodon, după ce Dodon a semnat luni decretul privind constituirea Consiliului Suprem de Securitate al ţării din care fac parte Maia Sandu şi Zinaida Greceanîi.