Criza din Ucraina îngrijorează Washingtonul. "Aceasta devine cea mai gravă criză din Europa de la sfârşitul Războiului Rece"

În cea mai mare parte a primului an de mandat, politica externă a lui Joe Biden s-a concentrat pe competiţia din ce în ce mai dură cu Beijingul - atât de mult încât criticii l-au acuzat pe preşedinte că permite Chinei să orbească percepţia echipei prezidenţiale asupra altor crize internaţionale acute, precum Afganistanul şi Iranul. Iar Vladimir Putin s-a asigurat că nu va fi printre cei ignoraţi. Prin mobilizarea a zeci de mii de militari la frontiera Ucrainei, preşedintele Rusiei a forţat Casa Albă spre ceea ce experţii consideră a fi formularea unei politici pripite, notează editorialistul Aime Williams, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul "Criza din Ucraina este o provocare asupra angajamentului lui Biden de a contracara autocraţi precum Putin / Preşedintele SUA a promis că va inversa politicile predecesorului său, dar, în schimb, va negocia cu Kremlinul".

"Aceasta devine cea mai gravă criză din Europa de la sfârşitul Războiului Rece", afirmă Andrew Lohsen, analist la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (Center for Strategic and International Studies).

"Pentru Joe Biden, confruntarea cu Vladimir Putin constituie o provocare extrem de specială, apărând o contradicţie între obiectivul afirmat de mult timp de a contracara agresiv liderii autocraţi străini - o inversare puternică, potrivit echipei sale, a tendinţei predecesorului său de a-i flata - şi obiectivul mai practic de a evita un război", argumentează editorialistul.

Nu este prima dată când instinctul lui Joe Biden de a proteja cu zel tinerele democraţii din spaţiul fost sovietic s-a lovit de aparenta intenţie a lui Vladimir Putin de a utiliza forţa militară pentru a reafirma dominaţia Kremlinului în regiune, forţându-l să compromită principiile democratice. În urmă cu peste un deceniu, în calitatea de preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului SUA, Biden s-a deplasat la Tbilisi în timp ce armata rusă invada Georgia, oferind asigurări că nu va abandona această "tânără democraţie". Un an mai târziu, în calitatea de vicepreşedinte al SUA, Biden a fost trimis la Tbilisi de preşedintele Barack Obama pentru a informa Administraţia georgiană că Washingtonul nu va furniza armament defensiv, o schimbare de poziţie care l-a enervat pe preşedintele de atunci al Georgiei, Miheil Saakaşvili.

Criticii observă că Biden a făcut calcule similare de când a devenit preşedinte al SUA. Spre exemplu, s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Geneva înainte cu câteva luni de a-l primi la Casa Albă pe Volodimir Zelenski, preşedintele prooccidental al Ucrainei.

Michael McFaul, fost ambasador american în Rusia, argumentează că Administraţia de la Washington este nevoită "să opteze între rezultate rele şi mai rele" în interacţiunile cu Moscova. "Dacă nu intri în discuţii, Putin va căuta un pretext de război şi nu vrei să fii cel care îi oferă acest pretext, deci, cred că este corect să negocieze", subliniază Michael McFaul.

Casa Albă insistă că vor fi consecinţe severe dacă Vladimir Putin va decide să invadeze Ucraina, Washingtonul ameninţând cu "sancţiuni masive". Totuşi, contactele Statelor Unite cu Rusia au generat îngrijorare în Europa, iar Biden a fost nevoit să îi dea asigurări lui Volodimir Zelenski privind "angajamentul ferm" al Statelor Unite pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Oficialii americani au dat asigurări că aliaţii europeni vor fi implicaţi în negocierile cu Rusia privind securitatea Europei, care ar urma să înceapă în ianuarie.

Daniel Fried, fost funcţionar în Departamentul de Stat în timpul Administraţiei Barack Obama, consideră că propunerile formulate de Rusia "nu sunt documente serioase de negociere", dar admite că este necesar dialogul cu Moscova. "Întrebarea este: aceste documente sunt un ultimatum şi o cauză a unui eventual război sau sunt concepute pentru a ne intimida să oferim ceea ce Rusia ar fi nevoită ca altfel să obţină doar prin câştigarea unui război? Nu cunosc răspunsul, dar faptul că adresez această întrebare este deranjant", a explicat analistul.