FOCUS  Criza politică: Constanta PNL - PSD la guvernare, USR în opoziţie

Criza politică din România din 2021 a început pe 1 septembrie 2021 între USR PLUS şi Partidul Naţional Liberal (PNL), membrii a guvernului de coaliţie al Cabinetului Cîţu împreună cu Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) la acea vreme condusă de liberalul Florin Cîţu, când o şedinţă de guvern a fost convocată de prim-ministru pentru aprobarea programului de investiţii „Anghel Saligny”, care ar ajuta la dezvoltarea locală a satelor româneşti.

Miniştrii USR nu au participat la acea şedinţă de guvern şi au criticat dur programul „Anghel Saligny”.

În replică, premierul de atunci, Florin Cîţu, l-a revocat din funcţie pe ministrul Justiţiei, Stelian Ion, care a refuzat să avizeze ordonanţa de urgenţă pentru aprobarea programului „Anghel Saligny”.

Aceste decizii au declanşat începutul unei crize politice, care s-a suprapus pe al patrulea val al pandemiei COVID-19 din România cauzată de varianta Delta.

Reprezentanţii USR PLUS au anunţat pe 3 septembrie că, alături de AUR, au depus o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Cîţu, intitulată „Demiterea guvernului Cîţu, singura şansă de României de a trăi”.

Decizia a fost anunţată la Parlament după şedinţa coaliţiei de guvernare care s-a încheiat fără ca PNL, UDMR şi USR PLUS să ajungă la un compromis.

Pe 7 septembrie vicepremierul Dan Barna şi miniştrii USR PLUS şi-au depus demisiile la cabinetul premierului, anunţă Dan Barna: „Am făcut ceea ce am anunţat. Mergem mai departe”.

Barna a inisistat pe ideea că un guvern de coaliţie ar putea continua, cu o singură condiţie: Florin Cîţu să nu mai fie prim-ministru.

„Rolul de premier al lui Florin Cîţu a expirat dintr-un motiv foarte simplu - nu are competenţa necesară să conducă acestă coaliţie. Nu ne jucăm cu demisiile, nu suntem un partid care face bambilici cu demisii depuse şi retrase”, declara Barna.

Premierul Florin Cîţu a explicat de ce a trimis la Palatul Cotroceni demisiile miniştrilor USR PLUS - „Am vrut să-i scot eu din ridicol pe colegii de la USR, să nu aibă moţiune depusă împotriva propriilor oameni”.

Cîţu a atacat la CCR moţiunea de cenzură. El a reclamat încălcarea de către Parlament a dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă şi modul în care a fost comunicată Guvernului.

PSD a decis să nu susţină moţiunea de cenzură până la o hotărâre a judecătorilor Curţii Constituţionale.

Preşedintele Klaus Iohannis a comentat moţiunea de cenzură USR PLUS AUR. USR PLUS s-a discreditat iremediabil, face un joc politic meschin prin alianţa cu un partid care nu respectă valorile occidentale.

„Prin alianţa cu un partid care nu respectă valorile occidentale, USR PLUS trădează voinţa cetăţenilor care şi-au pus speranţele într-o coaliţie de centru-dreapta, care să dezvolte România. Este un semnal îngrijorător şi extrem de grav că un partid care reclamă că are valori democratice şi este reformist se aliază cu un partid cu viziuni antagonice faţă de valorile euro-atlantice ale României. Prin decizia de a semna şi a depune o moţiune de cenzură împotriva propriului guvern, USR PLUS s-a discreditat iremediabil în faţa românilor, a propriului electorat. (...) Dezvoltarea comunităţilor din România este absolut necesară şi nu se poate încerca blocarea ei de către USR PLUS doar pentru un joc politic meschin”, a spus preşedintele Iohannis.

La 15 septembrie 2021, Curtea Constituţională a decis că nu se va pronunţa asupra moţiunii de cenzură decât după congresul Partidului Naţional Liberal, mai exact pe 28 septembrie.

Pe 28 septembrie 2021, Curtea Constituţională a admis plângerea lui Cîţu şi, prin urmare, a recunoscut conflictul de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern, dar a solicitat ca moţiunea de cenzură USR PLUS-AUR să fie dezbătută şi apoi votată indiferent.

Pe 5 octombrie 2021, Parlamentul a organizat o sesiune a plenurilor reunite pentru a dezbate şi a vota moţiune de cenzură depusă de PSD „STOP sărăciei, scumpirilor şi penalilor! Jos Guvernul Cîţu!”.

Guvernul Cîţu a fost demis după ce marţi 281 de parlamentari au votat pentru moţiunea de cenzură a PSD. Este vorba despre senatori şi deputaţi de la PSD, USR şi AUR. Pentru a fi aprobată, moţiunea avea nevoie de 234 de voturi.

Preşedintele Klaus Iohannis a reacţionat.

„Trist dar adevărat. Cuvântul care caracterizează cel mai bine România de azi este cuvântul criză. Suntem în criză sanitară... Suntem într-o criză a preţurilor la energie, o criză care este atât la nivel european, cât şi mondial... Dar ce au făcut unii dintre politicienii noştri? au mai adăugat o criză: o criză guvernamentală... Trebuie să găsim soluţii, România trebuie să fie guvernată. Pandemia, criza preţurilor la energie, iarna care vine, toate acestea trebuiesc rezolvate de cineva. Acel cineva, este aparent guvernul României”, afirma şeful statului.

El a convocat consultări cu partidele parlamentare săptămâna următoare, pentru a da partidelor politice timp să „găsească abordări mature”.

În altă conferinţă de presă următoarea zi, Iohannis a declarat că a decis să convoace săptămâna următoare consultările de la Palatul Cotroceni deoarece „politicienii au nevoie de timp ca să coboare cu picioarele pe pământ”.

Preşedintele USR Dacian Cioloş a fost nominalizat de către Iohannis să formeze un nou guvern. USR nu a reuşit să ajungă la un consens cu PNL, UDMR şi partidele minorităţilor. Pe 20 octombrie 2021, în urma şedinţei care a reunit cele două camere, Senatul şi Camera Deputaţilor, propunerea de investire a lui Dacian Cioloş şi a cabinetului său a picat cu 88 de voturi pentru, 184 împotrivă şi 0 abţineri.

Şeful statului a convocat noi consultări la Palatul Cotroceni pe 21 octombrie 2021. Pentru prima dată, conducerea Partidului Naţional Liberal (PNL) a recunoscut că nu este posibil să facă o majoritate dacă îl vor propune pe preşedintele partidului, Florin Cîţu. Propunerea de premier a PNL a fost ministrul Apărării Nicolae Ciucă, care a fost nominalizat de preşedinte să formeze un nou guvern.

Pe 1 noiembrie, Ciucă şi-a depus mandatul de premier desemnat. În consecinţă, acest lucru a făcut ca cea de a doua încercare de formare a unui guvern succesor Cabinetului Cîţu să eşueze în mai puţin de 60 de zile.

Pe 4 noiembrie 2021, Florin Cîţu şi Marcel Ciolacu s-au întâlnit în perspectiva formării unui guvern.

Pe 8 noiembrie 2021, în urma unei întâlniri la Vila Lac a liderilor proeminenţi ai liberalilor, s-a decis ca PNL să înceapă negocierile de formare a unui guvern cu PSD. 48 de delegaţi din 70 au votat pentru începerea negocierilor cu PSD, deşi au fost şi membrii precum Ilie Bolojan, Dan Motreanu sau Ludovic Orban care s-au exprimat împotrivă.

Negocierile PNL cu PSD s-au soldat rapid cu un impas.PNL a insistat să-şi păstreze portofoliul de prim-ministru, Florin Cîţu însuşi dorind să devină premier. Şi PSD-ul a vrut să preia funcţia. S-a discutat şi despre rotaţia funcţiei între cele două părţi o dată la un an şi jumătate.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a ameninţat cu ieşirea Uniunii de la guvernare dacă portofoliul Ministerului Dezvoltării va fi repartizat PNL, aşa cum au cerut liberalii. Marcel Ciolacu a afirmat că şi PSD va renunţa dacă UDMR va părăsi coaliţia de guvernare.

Pe 22 noiembrie 2021, conducerea Partidului Social Democrat (PSD) a votat în unanimitate pentru intrarea la guvernare împreună cu PNL şi UDMR, într-un cabinet condus de un premier din PNL, mai exact Nicolae Ciucă.

Preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Nicolae Ciucă candidat pentru formarea unui nou guvern.

Pe 23 noiembrie 2021, liderul PSD Marcel Ciolacu a fost ales preşedinte al Camerei Deputaţilor pentru a doua oară. În aceeaşi zi, Anca Dragu (USR) a fost revocată din poziţia de Preşedinte al Senatului, la cererea PNL, iar Florin Cîţu a fost investit cu această poziţie.

Guvernul Ciucă a trecut de Parlament cu 318 voturi pentru şi 126 împotrivă, în consecinţă, depunând jurământul la 25 noiembrie 2021.

„Criza politică s-a terminat, dar celelalte crize, nu şi nici problemele nu au dispărut. Pandemia nu s-a terminat. Criza energetică nu s-a terminat, capătă doar noi forme. Bugetul pe acest an va trebui rectificat, bugetul pentru anul viitor va trebui pregătit şi votat. Oamenii aşteaptă plata salariilor şi a pensiilor la timp şi multe alte lucruri se cer rezolvate urgent. Pentru toate acestea este nevoie de un Guvern solid, cu o majoritate consistentă în Parlament, şi acum există acest Guvern”, a spus Klaus Iohannis în cadrul ceremoniei de depunere a jurământului de învestitură a membrilor Guvernului României.

Lista miniştrilor din Guvernul Ciucă:

Prim-ministru: Nicolae Ciucă
Vicepremier: Kelemen Hunor
Vicepremier: Sorin Grindeanu
 

Miniştrii PSD
 

Ministerul Finanţelor: Adrian Câciu
Ministerul Apărării: Vasile Dîncu
Ministerul Transporturilor: Sorin Grindeanu
Ministerul Muncii: Marius Budăi
Ministerul Tineretului şi Familiei: Gabriela Firea
Ministerul Culturii: Lucian Romaşcanu
Ministerul Economiei: Florin Spătaru
Ministerul Sănătăţii: Alexandru Rafila
Ministerul Agriculturii: Adrian Chesnoiu
 

Miniştrii PNL
 

Ministerul Justiţiei - Cătălin Predoiu
Ministerul Fondurilor Europene - Dan Vîlceanu
Ministerul Energiei- Virgil Popescu
Ministerul de Interne- Lucian Bode
Ministerul de Externe- Bogdan Aurescu
Ministerul Educaţiei - Sorin Cîmpeanu
Ministerul Digitalizării - Florin Roman
Ministerul IMM-urilor şi Turismului - Constantin Cadariu
 

Miniştrii UDMR
 

Ministerul Dezvoltării: Cseke Attila
Ministerul Mediului: Tanczos Barna
Ministerul Sportului: Eduard Novak.