Cronica unui „război de tranşee”. Statul de drept: Avertismentele oficialilor europeni versus reacţia partidelor din România

Situaţia statului de drept în România a fost monitorizată îndeaproape de instituţiile europene, în special de Comisia Europeană. Numeroase avertismente au venit din partea oficialilor europeni în legătură cu acţiunile Guvernului şi ale coaliţiei PSD-ALDE care au vizat modificarea legislaţiei în domeniul justiţiei, prin ordonanţe de urgenţă sau schimbări în Parlament ale Codului penal şi Codului de procedură penală.

Miercurea şi joia trecută, o delegaţie a Comisiei de la Veneţia a efectuat o vizită la Bucureşti pentru a discuta cu Tudorel Toader, preşedintele Klaus Iohannis, membri ai Comisiei parlamentare pentru legile justiţiei despre cinci ordonanţe de urgenţă ale Executivului care au vizat înfiinţare Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor sau modificări ale Legilor justiţiei.

În perioada vizitei oficialilor europeni, Camera Deputaţilor a adoptat, ca for decizional, proiectele pentru modificarea Codului penal şi a celui de procedură penală. Procedura parlamentară a fost reluată după ce lui Tudorel Toader i s-a reproşat că nu iniţiază ordoanţă de urgenţă pentru aceste modificări. Acesta a plătit cu funcţia refuzul iniţierii unei astfel de OUG, el demisionând, iar interimar fiind numită Ana Birchall, vicepremier pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României.

Imediat după adoptarea de către Parlament, PNL şi USR au sesizat CCR în legătură cu proiectele care au modificat codurile penale, urmând ca pe 22 mai acestea să fie discutate de către judecătorii Curţii.

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans a fost printre cei mai vocali în legătură cu schimbările legislative în domeniul justiţiei în România. El a atenţionat că ţara noastră face regrese cu privire la reforma justiţiei, caz în care CE va fi nevoită să acţioneze pentru ca România să continue eforturile luptei anticorupţie, respectării statului de drept şi asigurării independenţei justiţiei.

Timmermans a spus, în cadrul unei dezbateri organizate vinerea trecută de postul Euronews, că nici Partidul Socialiştilor Europeni (PSE), nici Comisia Europeană nu vor accepta ca România să reducă intensitatea acţiunilor anticorupţie.

„Problema în România este lupta împotriva corupţiei. Politicienii încearcă să scape de presiunea pe care o simt în această luptă împotriva corupţiei. Acest lucru este inacceptabil, iar Comisia Europeană va spune «nu», chiar şi familia noastră politică va spune «nu» în această situaţie. Este un fapt că atunci când statul de drept are probleme, când nu există un sistem de verificări şi echilibru, corupţia va creşte”, a afirmat Timmermans.

Comisia Europeană a reinterat acest mesaj, marţi, în cadrul unei dezbateri pe tema situaţiei din România, precizând că instituţia va acţiona rapid în contextul problemelor care afectează statul de drept, potrivit unui anunţ al unui purtător de cuvânt al Executivului UE.

Întrebat dacă Executivul UE va acţiona rapid în relaţia cu România în contextul problemelor statului de drept, purtătorul de cuvânt a afirmat: „Da, aşa se va întâmpla, Colegiul Comisarilor a fost informat”.

De asemenea, la începutul lunii aprilie, Colegiul Comisarilor europeni a discutat pe marginea situaţiei statului de drept în România. Frans Timmermans a avertizat atunci Guvernul de la Bucureşti să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar şi să creeze impunitate pentru funcţionarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupţie. El a spus că a discutat de mai multe ori cu premierul Viorica Dăncilă şi că i-a transmis foarte clar că a vorbi de dragul vorbei nu e suficient şi că sunt necesare acţiuni urgente care trebuie să apară cât mai curând.

PSD şi ALDE, ameninţate cu excluderea din familiile politice europene

Dezbaterea legată de situaţia statului de drept în România a escaladat până la avertismente pentru PSD şi ALDE. Astfel, pe 5 aprilie, Frans Timmermans, care este şi candidatul Partidului Socialiştilor Europeni (PSE), a afirmat că PSD riscă excluderea din familia europeană din acest motiv.

La scurt timp, pe 11 aprilie, şi preşedintele PSE Serghei Stanişev a spus că PES va lua în calcul îngheţarea relaţiilor cu PSD până la discutarea statului de membru al PES în iunie, dacă Guvernul nu clarifică angajamentul pentru statul de drept şi dacă nu va urma recomandărilor Comisiei Europene. El a adăugat că până în luna iunie nu va mai fi organizat niciun eveniment PES alături de PSD.

De asemenea, problema excluderii partidului condus de Călin Popescu Tăriceanu din ALDE european a fost ridicată tot din cauza situaţiei statului de drept în România.

Astfel, liderul grupului ALDE din Parlamentul European Guy Verhofstadt a transmis, joia trecută, într-un mesaj pe Twitter, că se aşteaptă ca ALDE european să excludă oficial ALDE România, motivând că situaţia ţării noastre continuă să regreseze.

Totodată, la începutul acestei luni, purtătorul de cuvânt al ALDE european, Didrik de Schaetzen, a declarat, pentru MEDIAFAX, că este foarte probabil ca problema excluderii ALDE România din ALDE Europa să se regăsească pe agenda întâlnirii statutare a formaţiunii europene, din 28 iunie, în Elveţia.

Liderii PSD-ALDE acuză că oficialii europeni critică România pentru că sunt în campanie electorale

Social-democraţii au precizat, referitor la posibilitatea îngheţării relaţiilor între PES şi PSD, că tratamentul unor colegi din PES este inadmisibil şi că se puteau aştepta la atacuri din partea adversarilor politici, însă nu din partea propriei familii politice. El a adăugat că nu are de gând momentan să le răspundă socialiştilor europeni, precizând că o va face după alegeri şi dacă europenii vor vorbi de marile cazuri corupţie din ţările din Vest.

Referitor la afirmaţiile liderilor UE cu privire la situaţia statului de drept în România, Liviu Dragnea a spus că ţara noastră „a fost transformată în ţapul ispăşitor al jocurilor de putere dintre familiile politice europene”. Acesta s-a întrebat de ce niciun oficial european nu a adus în discuţie protocoalele ilegale între SRI şi instituţii din sistemul judiciar din România.

Liderul PSD a mai declarat că România a aderat la principiile UE, însă acest lucru nu trebuie confundat cu slugărnicia, precizând că nu poate fi acceptat dublul limbaj.

„Este vorba de campanie electorală. Marii lideri europeni sunt în campanie electorală şi au transformat România într-o minge electorală pe care o plimbă dintr-un teren în altul pentru a obţine nişte aplauze de la nişte galerii. Vorbim în România despre lupta anticorupţie? S-a vorbit în România despre marile cazuri de corupţie şi de devalizări uriaşe din ţările vest europene? Despre care luptă anticorupţie care este blocată în România e vorba aici?”, afirma Dragnea pe 5 aprilie.

Şi reprezentanţii ALDE au reacţionat la solicitarea lui Guy Verhofstadt, precizând că acesta minte în legătură cu excluderea partidului condus de Călin Popescu Tăriceanu din ALDE european, din ambiţia de a obţine funcţii europene, însă această dorinţă nu justifică minciunile sale. Aceştia au adăugat că grupul ALDE din Parlamentul European nu avea cum să ia în considerare excluderea formaţiunii române, pentru că statutar ALDE România este membru al ALDE Europa.

Referitor la o posibilă excludere a partidului său, Călin Popescu Tăriceanu declara, într-un interviu acordat MEDIAFAX, la începutul acestei luni, că cel mai mare risc este ca ALDE European să nu mai fie ALDE. El a mai spus că, în contextul alegerilor europarlamentare din 26 mai, există o serie de jocuri pentru viitoarea Comisie Europeană şi Parlament European, „iar la Bruxelles sunt minţi înfierbântate care vor ca ALDE să se verse într-o structură mai mare în care să-şi piardă identitatea de liberali”.

Referitor la criticile Comisiei Europene, liderul ALDE a spus că unii oficiali europeni „au devenit orbi la abuzurile cozilor de topor din ţările estice”. El a adăugat că discursul reprezentanţilor CE prin care critică România este unul foarte convenabil pentru că astfel aceştia au „argumentarea perfectă pentru împotmolirea Uniunii în propriul proiect”. Tăriceanu a precizat că „nu e nimic în neregulă cu Uniunea Europeană, ci cu conducătorii ei vremelnici care s-au îndepartat de viziunea părinţilor fondatori ai Uniunii”.

Scandalul legat de candidatura Laurei Codruţa Kovesi la şefia Parchetului European

Liderii europeni au reacţionat după ce Laurei Codruţa Kovesi a fost plasată sub control judiciar pentru 60 de zile, acţiune dispusă de Secţia de anchetă a magistraţilor, în dosarul aducerii în ţară a lui Nicolae Popa. Una dintre interdicţii a fost aceea de a nu părăsi ţara.

Deşi ÎCCJ a admis ulterior contestaţia fostei şefe a DNA şi a dispus ridicarea măsurii controlului judiciar, reprezentanţii Comisiei Europene şi preşedintele Parlamentului European Antonio Tajani au criticat acţiunile din ţară, în contextul candidaturii lui Kovesi pentru funcţia de procuror-şef european.

Astfel, Antonio Tajani a afirmat, pe Twitter, că este îngrijorat de veştile privind punerea sub control judiciar a Laurei Codruţa Kovesi, precizând că PE susţine candidatura acestei la şefia Parchetului UE şi că va ridica problema la reuniunea de miercurea viitoare cu liderii grupurilor. Ulterior Parlamentul European a reafimat susţinerea acesteia pentru postul de procuror-şef european.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritas Schinas, a declarat că e crucial ca toţi candidaţii înscrişi pentru şefia Parchetului European să fie trataţi corect şi să poată participa la toţi paşii procedurii de selecţie.

Mai mulţi eurodeputaţi, printre care şi câţiva din conducerea Comisiei LIBE, Judith Sargentini şi Ana Gomes, au criticat, prin mesaje pe Twitter, măsura controlului judiciar în cazul lui Kovesi. Gomes a catalogat acţiunea ca fiind „un truc josnic a actualei guvernări corupte a lui Liviu Dragnea şi a premierului său marionetă”. Alt membru al Verzilor, Rebecca Harms, a spus că acţiunea la adresa lui Kovesi este scandaloasă şi inacceptabilă şi va avea ca efect „creşterea lipsei de încredere faţă de Guvernul şi autorităţile României”.

În replică, Liviu Dragnea a declarat că este vorba de un dublu standard din partea oficialilor europeni care cer politicienilor din România să nu interfereze în justiţie, însă cer să fie oprită ancheta penală în cazul Laurei Codruţa Kovesi. Liderul PSD a adăugat că funcţia de procuror şef european, pentru care este nominalizată fosta şefă a DNA, este negociată ca la piaţă, iar cel care va ajunge să deţină postul va avea o problemă pentru că se va considera a fi numit politic.

De asemenea, premierul Viorica Dăncilă a criticat declaraţiile lui Antonio Tajani, precizând că niciun factor, nici măcar preşedintele Parlamentului European, nu poate solicita începerea sau oprirea unei anchete penale.

Călin Popescu Tăriceanu a spus că este vorba despre un dublu standard atunci când oficialii europeni exprimă îngrijorări cu privire la justiţia din România însă au mesaje menite să influenţeze deciziile în justiţie, referindu-se specific la cazul Laurei Codruţa Kovesi. Liderul ALDE a adăugat că dublul standard „are o explicaţie în aproprierea alegerilor pentru PE”, iar discuţia este în funcţie de interese, având în vedere că Kovesi e preferată unora din PE „care vor să ne impună şi nouă această alegere”.

După trei runde de negocieri în acest an, Parlamentul European şi Consiliul UE nu au ajuns la un consens în legătură cu candidatul pentru şefia Parchetului UE. PE o susţine pe Laura Codruţa Kovesi pentru această funcţie, în timp ce Consiliul UE pe francezul Jean-François Bohnert. Astfel, decizia în acest sens a fost amânată, în contextul încheierii legislaturii PE şi al alegerilor europarlamentare.

Procentul românilor care au încredere în independenţa justiţiei, în scădere faţă de media europeană

Pe 26 aprilie, Comisia Europeană a publicat un Eurobarometru, care face parte din Tabloul de bord 2019 privind justiţia în UE şi care arată că numai 40% dintre români au o percepţie bună şi destul de bună asupra independenţei judecătorilor şi a tribunalelor, în scădere faţă de anul precedent, media la nivel european fiind de 56%.

Spre deosebire de 2018, proporţia românilor care au o percepţie destul de proastă - 27% şi foarte proastă - 17% asupra independenţei justiţiei este în creştere cu trei şi respectiv două puncte procentuale în acest an.

La nivelul statelor membre ale UE, 12% au o percepţie bună cu privire la independenţa justiţiei, iar 44% au o percepţie destul de bună, asta însemnând în total un procent de 56%, conform Eurobarometrului CE. Totodată, 22% au o opinie destul de proastă asupra independenţei justiţiei, iar 11% o părere foarte proastă. În total, la capitolul percepţie proastă, la nivelul UE procentul este de 33%, comparativ cu 44% în România.

Cei mai mulţi români, care au o percepţie bună şi destul de bună asupra independenţei justiţiei, se încadrează în segmentul de vârstă 15-24 de ani, urmat de 40-54 de ani, mai arată sursa menţionată.

Românii care au o părere destul de proastă şi foarte proastă în legătură cu independenţa justiţiei în ţara noastră, un procent total de 44%, motivează că principala cauză este interferenţa şi presiunea Guvernului şi a politicienilor. Prin urmare, 48% dintre români spun că astfel de presiuni şi amestecuri contează „foarte mult” în percepţia pe care o au asupra justiţiei, iar 23% spun că acestea sunt „oarecum” importante.

Cei care au o percepţie bună şi destul de bună asupra independenţei justiţiei au afirmat, în proporţie de 69%, că statutul judecătorilor le garantează independenţa „foarte mult” - 21% ori „oarecum” - 48%. Un procent de 60% dintre români sunt de acord „foarte mult” - 22% şi „oarecum” - 38%, că nu există presiuni ale guvernului şi politicienilor în justiţie.

Eurobarometrul a fost realizat în România, între 9 şi 11 ianuarie, prin telefon, pe un eşantion de 1.005 persoane.

Parlamentul European propune condiţionarea accesului la fonduri UE de independenţa justiţiei şi combaterea corupţiei

Pe 17 ianuarie, Parlamentul European a adoptat un proiect de rezoluţie care propune ca guvernele statelor membre ale Uniunii Europene care se implică în afaceri judiciare sau nu combat eficient fraudele şi actele de corupţie să rişte suspendarea fondurilor comunitare.

„Asistată de un grup de experţi independenţi, Comisia Europeană va avea sarcina de a depista «deficienţe generalizate în privinţa statului de drept» şi va decide măsuri care ar putea include suspendarea plăţilor efectuate prin bugetul UE sau reducerea prefinanţării”, prevede proiectul aprobat de PE.

Planul va fi implementat doar dacă va fi aprobat, după negocieri, de Parlamentul European şi de Consiliul European.

De asemenea, rezoluţia adoptată de PE, precizează că Uniunea Europeană trebuie să intensifice acţiunile pentru promovarea democraţiei, a normelor statului de drept şi a drepturilor fundamentale în spaţiul comunitar, inclusiv prin susţinerea organizaţiilor societăţii civile.

Imediat ce un stat membru sancţionat va remedia problemele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul UE pot hotărî deblocarea fondurilor.

Comisia Europeană va putea stabili că normele statului de drept sunt expuse riscurilor dacă apar probleme în funcţionarea sistemului de implementare a bugetului UE, în funcţionarea sistemului autorităţilor de control financiar, în investigarea fraudelor, a actelor de corupţie, în evaluările efectuate de instanţe judiciare, în combaterea evaziunii fiscale sau în cooperarea autorităţilor naţionale cu Oficiul UE pentru combaterea Fraudelor sau, eventual, cu Parchetul General European.

În 2017 şi 2018, Comisia Europeană a propus, în cadrul proiectului de reformare a bugetului comunitar, posibilitatea limitării accesului la finanţare europeană în cazul ţărilor membre ale Uniunii Europene care nu respectă principiile statului de drept.