CRONOLOGIE: 2009, an în care a Băsescu a luat un nou mandat şi în care Guvernul a căzut la moţiune

Anul politic a fost marcat de criza economică şi de disputele politice dintre partidele alflate la putere, în context electoral. Au avut loc alegeri europarlamentare, în vară şi prezidenţiale, în toamnă. De asemenea, a fost organizat şi un referedum pentru reforma Parlamentului, concomitent cu prezidenţialele. Dată fiind prezenţa la urne, referendumul a fost validat. De asemenea, este de remarcat că, deşi a existat o moţiune de cenzură aprobată de Parlament, România începe şi termină anul 2009 având în frunte acelaşi premier, pe Emil Boc.

Prezentăm o cronologie a celor mai importante evenimente politice din 2009.

1 ianuarie - Preşedintele Băsescu, membrii proaspătului învestit cabinet Boc, directorii SIE şi SRI şi preşedintele Senatului se întâlnesc, la Sinaia, într-o vilă de protocol, la invitaţia şefului statului. Potrivit declaraţiilor ulterioare ale celor prezenţi, a fost o întâlnire "liniştită", în care s-au discutat doar problemele ţării, fără politică.

6 ianuarie - Băsescu îl numeşte prin decret, pe Eckstein Kovacs Peter, în funcţia de consilier prezidenţial pentru minorităţi.

8 ianuarie - Băsescu participă la şedinţa de bilanţ a CSM pe 2008, unde menţionează ideea asumării răspunderii Guvernului pentru codurile civil, penal, precum şi pe cele de procedură penală şi civilă. El mai spune că modul în care s-a făcut creşterea salariilor magistraţilor, prin hotărâre judecătorească, este un abuz, reprezentând o interferenţă gravă a puterii judecătoreşti în sfera executivă şi cea legislativă.

9 ianuarie - Ministrul de Interne, Gabriel Oprea (PSD), numeşte patru secretari de stat în MAI, precum şi pe Virgil Ardelean la conducerea Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă a ministerului, cu rang de secretar de stat.

10 ianuarie - Mircea Geoană declară că propunerile de secretari de stat la MAI, anunţate de către ministrul Gabriel Oprea, nu au girul partidului şi că Virgil Ardelean, numit la DGIPI, nu a figurat pe lista PSD. Lideri ai PSD printre care Vanghelie, Dragnea şi Hrebenciuc cer retragerea sprijinului lui Oprea.

Vicepreşedintele PSD Ilie Sârbu a declară, potrivit ziarului "Cotidianul", că el şi Traian Băsescu au crezut şi au lucrat doi ani pentru alianţa PSD-PDL.

12 ianuarie - Conducerea PSD decide cu largă majoritate retragerea sprijinului politic ministrului de Interne Gabriel Oprea, existând şi propunerea de excludere a acestuia din PSD.

13 ianuarie - Oprea îşi anunţă demisia din funcţie, spunând că a deranjat prin numirile pe care le-a făcut şi că nu va accepta să "plimbe mape şi să fie un ministru marionetă". El declară că, daca va fi exlus din PSD, va rămâne "cu inima" la social-democraţi şi că nu se gândeşte să plece la un alt partid.

Băsescu semnează decretul de numire a vicepremierului Dan Nica în funcţia de ministru interimar al Administraţiei şi Internelor.

14 ianuarie - Gabriel Oprea demisionează de la conducerea PSD Ilfov. Virgil Ardelean demisionează de la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) a Ministerului Administraţiei şi Internelor.

15 ianuarie - Preşedintele Băsescu îl numeşte pe Iulian Fota în funcţia de consilier prezidenţial pentru apărare şi securitate naţională în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Gabriel Oprea demisionează din PSD şi devine parlamentar independent.

16 ianuarie - Preşedintele Băsescu declară că "ultimul lucru pe care îl va face România" va fi să se împrumute la Fondul Monetar Internaţional, apreciind că deficitul de cont curent se va putea acoperi din fonduri europene sau prin cooperare cu alte instituţii.

Băsescu îl numeşte pe Horia Roman Patapievici preşedinte al Institutului Cultural Român, pentru un nou mandat de 4 ani.

Comisia de arbitraj şi integritate morală a PSD decide să-l excludă din partid pe vicepreşedintele PSD Ilfov Gigi Neţoiu.

Senatorul Anghel Iordănescu demisionează din PSD.

19 ianuarie - CExN al PSD decide în unanimitate ca Liviu Dragnea să fie candidatul pentru funcţia de ministru al Internelor.

20 ianuarie - Preşedintele Băsescu semnează decretele pentru revocarea din funcţia de ministru interimar la MAI a lui Dan Nica şi de numire în funcţie pentru Liviu Dragnea. Preşedinţia anunţă că şeful statului va participa, pe 21 ianuarie, la preluarea funcţiei de către Dragnea, la sediul MAI.

Procurorii anticorupţie îl trimit în judecată pe Adrian Năstase în dosarul "Trofeul calităţii în construcţii", fiind acuzat de folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase.

21 ianuarie - Are loc ceremonia de preluare a funcţiei de către Dragnea, la sediul MAI, unde sunt prezenţi foarte mulţi lideri PSD, inclusiv locali. Coloana oficială a şefului statului trece pe lângă sediul MAI, dar preşedintele renunţă în ultima clipă la a participa, criticând apoi transformarea unui eveniment instituţional într-unul politic.

26 ianuarie - Bogdan Niculescu Duvăz preia funcţia de purtător de cuvânt al PSD de la Cristian Diaconescu, devenit ministru de Externe.

27 ianuarie - Traian Băsescu declară că nu va reacţiona negativ dacă Guvernul ajunge la o înţelegere cu sindicatele ca pentru şase luni să se îngheţe salariile şi pensiile, prioritatea fiind folosirea resurselor publice pentru punerea în mişcare a economiei.

2 februarie - Ministrul de Interne, Liviu Dragnea, anunţă că demisionează din funcţie - la zece zile de la numire - invocând fondurile insuficiente primite de MAI prin proiectul de buget pe 2009.

4 februarie - Delegaţia Permanentă a PNL decide convocarea unui congres extraordinar al partidului, în perioada 20-21 martie.

Preşedintele Băsescu semnează decretul de numire a lui Dan Nica în funcţia de ministru interimar al Administraţiei şi Internelor, precum şi eliberarea din funcţia de ministru a lui Liviu Dragnea. Nica este propus pentru preluarea Internelor, urmând să deţină şi funcţia de vicepremier.

5 februarie - Premierul Emil Boc confirmă propunerea Guvernului privind îngheţarea salariilor în 2009 pentru demnitari şi funcţiile asimilate celor de demnitate publică, după ce iniţial a fost luată în calcul îngheţarea pe o perioadă de şase luni a salariilor personalului bugetar şi a pensiilor.

10 februarie - Comisiile reunite pentru Administraţie şi Apărare din Parlament avizează favorabil numirea lui Dan Nica în funcţia de ministru al Administraţiei şi Internelor.

11 februarie - Dan Nica este validat de plenul Parlamentului pentru a prelua şi portofoliul Ministerului de Interne. Preşedintele Băsescu semnează decretele de revocare a lui Dan Nica din funcţia de interimar la Interne şi din funcţia de vice prim-ministru, şi numirea acestuia în funcţia de vicepremier şi ministru al Internelor.

12 februarie - Preşedintele Traian Băsescu semnează decretul de reînvestire a lui Daniel Morar la şefia DNA

15 februarie - Candidatul PDL la Primăria Cluj-Napoca, Sorin Apostu, a câştigat alegerile cu peste 60 la sută din voturi, potrivit numărătorii paralele făcute de democrat-liberalii clujeni. Alegerile au fost organizate după ce Emil Boc a devenit premier, în decembrie 2008.

17 februarie - Preşedintele Băsescu se întâlneşte, la Cotroceni, cu factorii de răspundere din domeniul Justiţiei, cu premierul, cu preşedinţii Camerelor, tema fiind situaţia din Justiţie în contextul publicării raportului CE despre evoluţia domeniului. Surse participante declară că Parlamentului i-a fost acordat termenul 15 mai pentru adoptarea codurilor juridice, altfel Guvernul urmând să îşi asume răspunderea.

25 februarie - Consilierul prezidenţial Cristian Preda anunţă, într-o postare pe blogul său, că a decis să se înscrie în PDL şi să candideze la alegerile pentru Parlamentul European.

De asemenea, fiica preşedintelui Băsescu, Elena, anunţă, într-un interviu acordat unui cotidian central, că va candida pentru un mandat în parlamentul European.

26 februarie - Preşedintele Băsescu particpă la şedinţa CSM, declarând la plecare, despre adoptarea Codurilor juridice în Guvern, că s-a stabilit ca până pe 15 mai, aceste coduri să stea în comisia specială parlamentară, iar după acest termen, până la care Guvernul va nota observaţiile acesteia, legile să fie adoptate prin asumarea răspunderii.

4 martie - Plenul Camerei Deputaţilor aprobă cu 158 de voturi "pentru" şi 128 "împotrivă", cererea Procurorului General al României de începere a urmăririi penale în cazul deputatului Adrian Năstase, în dosarele "Mătuşa Tamara" şi "Zambaccian 2".

5 martie - Senatorul Mitron Mitrea a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în dosarul privind obţinerea de foloase pentru o locuinţă a mamei sale, din comuna ilfoveană Voluntari.

Jurnalistul Traian Ungureanu confirmă că va candida la europarlamentare din partea PDL.

9 martie - Preşedintele Băsescu declară, într-un discurs rostit în faţa planului reunit al Parlamentului,că România are nevoie de un împrumut extern, iar acesta, potrivit reglementărilor europene, trebuie luat în parteneriat cu FMI.

Şeful statului declară, referindu-se la posibilitatea ca liderul PSD, Mircea Geoană, să candideze la Preşedinţie, că este o "intenţie nefericită" şi i-a reproşat preşedintelui Senatului că nu prea este de găsit la telefon şi preferă să meargă în staţiuni cu Marian Vanghelie.

11 martie - Fostul şef al statului Ion Iliescu a fost scos de sub urmărire penală într-un dosar de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism privind mineriada din 13-15 iunie 1990, în care era acuzat de subminarea puterii de stat şi acte de diversiune.

17 martie - PNL depune la Cameră moţiunea simplă intitulată "Educaţia sub cenzura Ecaterinei Andronescu, istoria se repetă".

18 martie - Fiica cea mică a preşedintelui, Elena Băsescu, anunţă că demisionează din PDL, urmând să candideze ca independent la europarlamentare şi să revină în formaţiunea democrat-liberală după euroalegeri.

19 martie - Preşedintele Băsescu semnează decretul privind revocarea din funcţia de procuror şef adjunct al Secţiei parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a generalului maior magistrat Dan Voinea.

20 martie - Are loc Congresul extraordinar al PNL. Crin Antonescu este ales preşedinte al formaţiunii, învingându-l pe Călin Popescu Tăriceanu. De asemenea, este creată funcţia de prim-vicepreşedinte, care îi revine lui Ludovic Orban.

25 martie - România a convenit asupra unui acord stand-by pe doi ani cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.

Fostul preşedinte al PNL Călin Popescu Tăriceanu este înlocuit din funcţia de preşedinte interimar al Consiliului de Coordonare al PNL Bucureşti, în locul său fiind desemnat primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman.

30 martie - Foştii miniştri ai Economiei şi Comunicaţiilor Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy sunt fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT, alături de alte patru persoane, în dosarul privatizărilor strategice, fiind acuzaţi că au aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional.

31 martie - Preşedintele semnează decretul privind trecerea în rezervă a lui Dan Voinea.

3 aprilie - Finanţatorul FC Steaua, Gigi Becali, este arestat pentru 29 de zile, de magistraţii Judecătoriei Sectorului 1 din Capitală, care au admis cererea procurorilor în acest sens, după un proces care a început la ora 1.00 dimineaţa şi a durat mai bine de cinci ore. Becali fusese reţinut, alături de alte cinci persoane - Cătălin Otto Zmărăndescu, Ştefan Dediu, Nicolae Dumitraşcu, Dumitru Beciu şi Marius Petrinel Geavela - pentru trei fapte de lipsire de libertate în mod ilegal.

Adrian Cioroianu demisionează din PNL după ce conducerea partidului aprobă lista de candidaţi pentru PE, pe care numele fostului ministru de Externe nu se regăseşte.

8 aprilie - Liderul PRM Corneliu Vadim Tudor anunţă că Gigi Becali a acceptat să candideze la PE pe listele PRM.

9 aprilie - Principele Radu îşi anunţă candidatura la preşedinţia României într-un discurs rostit la Palatul Elisabeta.

14 aprilie - Preşedintele Traian Băsescu adresează un mesaj Parlamentului, referitor la situaţia de la Chişinău de după alegeri. El spune că România va întreprinde toate măsurile pentru a-i aduce în faţa instanţelor internaţionale pe cei care au iniţiat, ordonat şi executat acţiunile de la Chişinău, adăugând că utilizarea armelor împotriva cetăţenilor constituie o crimă. El a cerut autorităţilor de la Chişinău să asigure imediat accesul personalului consular la cetăţenii români reţinuti în timpul evenimentelor, dacă astfel de situaţii există, apreciind neinformarea părţii române ca o încălcare a normelor internaţionale.

22 aprilie - Vicepreşedintele PSD Victor Ponta declară, după şedinţa coaliţiei PSD-PDL, că s-a decis ca, până la 15 mai, să fie finalizate codurile civil şi penal, urmând a fi dezbătute de Senat în procedură de urgenţă, iar codurile de procedură civilă şi penală să fie adoptate până în toamnă.

27 aprilie - Moţiunea simplă a PNL pe tema educaţiei este respinsă de deputaţi.

Băsescu semnează decretul de numire a consilierului de stat la Departamentul de Planificare şi Analiză Politică din Administraţia Prezidenţială, Bogdan Chiriţoiu, în funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei, pentru un mandat de 5 ani.

2 mai - Crin Antonescu declară ferm că nu l-ar ajuta pe Mircea Geoană să devină preşedinte nici contra lui Băsescu. Întrebat dacă, în cazul în care el nu va intra în al doilea tur de scrutin la alegerile prezidenţiale, îl va sprijini pe contracandidatul lui Băsescu - cel mai probabil Mircea Geoană - Crin Antonescu a spus că nu va face acest lucru. În aceeaşi zi, Geoană i-a replicat, tot la Oradea: "Never say never".

4 mai - Liderii PNL şi UDMR depun moţiunea de cenzură "Marea păcăleală - PDL-PSD", semnată de 124 de parlamentari ai Opoziţiei, demers care vizează "sancţionarea a patru luni de eşec în ceea ce priveşte politicile fiscal-bugetare".

Preşedintele Băsescu declară că a cerut Curţii Constituţionale soluţionarea conflictului juridic dintre autoritatea judecătorească, pe de o parte, şi Parlament şi Guvern, pe de altă parte, având ca motiv depăşirea atribuţiilor de către puterea judecătorească, în privinţa sporurilor salariale.

Consiliul Executiv al FMI aprobă acordul stand-by convenit cu România, pe o perioadă de doi ani, în valoare de 12,95 de miliarde euro.

9 mai - Delegaţia Permanentă a PNL, întrunită sâmbătă, l-a desemnat candidat la preşedinţia României pe liderul partidului, Crin Antonescu, acesta întrunind 175 de voturi pentru şi 3 împotrivă dintre opţiunile membrilor DP.

13 mai - Parlamentul respinge moţiunea "Marea păcăleală - PDL-PSD".

18 mai - Preşedintele Băsescu declară, la o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Paris, că s-a dezamăgit şi pe sine când a luat decizia de a susţine, în decembrie 2008, o alianţă între PDL şi PSD, spunând că a făcut aceasta pentru a asigura stabilitatea politică a României.

20 mai - Liderul PSD Mircea Geoană declară că îşi va depune mandatul de preşedinte al partidului în cazul unui eşec la alegerile prezidenţiale din toamnă, el arătând că nu ştie în acest moment dacă va mai dori să candideze la un nou mandat în PSD într-o astfel de situaţie.

26 mai - Fostul premier Adrian Năstase este urmărit penal de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în dosarul "Mătuşa Tamara" şi cel privind achiziţiile de obiecte din China, pentru care Camera Deputaţilor a dat aviz favorabil în 4 martie, informează Direcţia.

7 iunie - Au loc alegerile pentru Parlamentul European.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, anunţă, în ziua euroalegerilor, că se retrage din CSAT, el invocând faptul că nu admite folosirea imaginii pozitive a Armatei în scop electoral şi partizan de către preşedintele Băsescu, făcând referire la "acţiunile electorale" ale şefului statului, adică la faptul că acesta s-a deplasat în teatrele de operaţiuni militare din afara ţării pentru a se întâlni cu militarii români.

Elena Băsescu primeşte documentele necesare pentru a redeveni membru PDL, după încheierea scrutinului, la sediul partidului.

8 iunie - PSD a obţinut 31,07% din voturi la euroalegeri, fiind urmat de PDL cu 29, 71%, PNL cu 14,52% din voturi, UDMR - 8,92%, PRM - 8,65%, iar Elena Băsescu a fost creditată cu 4,22% , potrivit rezultatelor euroalegerilor după centralizarea proceselor verbale din toată ţara şi anunţate de BEC.

9 iunie - Judecătoria Sectorului 1 decide că Gigi Becali, care a obţinut un mandat de europarlamentar, nu poate părăsi ţara.

10 iunie - Senatorii aprobă solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de avizare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PSD Şerban Mihăilescu în dosarul de la DNA în care acesta este acuzat de primire de foloase necuvenite şi de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Alianţa PSD+PC a câştigat 31,07% din voturile de la euroalegeri şi are 11 mandate, PDL - 29,71%, cu 10 mandate, PNL - 14,52%, cu 5 mandate, UDMR - 8,93%, cu 3 mandate, PRM - 8,65%, cu 3 mandate şi Elena Băsescu - 4,22%, cu un mandat, potrivit rezultatelor finale anunţate de BEC. Vadim Tudor şi Gigi Becali câştigă câte un mandat în Parlamentul European.

14 iunie - Preşedintele Băsescu participă la şedinţa Guvernului, unde anunţă că România intră în recesiune. Băsescu le spune miniştrilor că optimismul Băncii Naţionale a României privind economia nu are acoperire în evoluţiile viitoare.

15 iunie - Senatorii reping o moţiune simplă iniţiată de PNL şi UDMR pe tema Apărării, cu 73 de voturi "împotrivă" şi 33 de voturi "pentru".

16 iunie - Preşedintele declară că ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu a intrat, împreună cu sindicatele din învăţământ, în parteneriatul împotriva elevilor. El critică faptul că ministrul preferă să schimbe legile educaţiei, elaborate de Comisia prezidenţială condusă de Mircea Miclea, în loc să facă eforturi pentru ca acestea să fie adoptate. Băsescu a spus că este inadmisibil să se plece în vacanţă parlamentară, iar cele trei legi care au rezultat în urma Raportului comisiei Miclea să fie lăsate în stadiul de proiect.

18 iunie - Preşedintele TSD, deputatul Nicu Bănicioiu, declară că va solicita conducerii Camerei Deputaţilor constituirea unei comisii de anchetă pentru sumele cheltuite de MTS cu ocazia Zilei Tineretului, pe 2 mai, el acuzând-o pe ministrul Monica Iacob-Ridzi de deturnare de fonduri în favoarea PDL.

Procurorii Parchetului instanţei supreme decid scoaterea de sub urmărire penală a fostul preşedinte Ion Iliescu în dosarul privind mineriada. Au fost scoşi de sub urmărire penală Ion Iliescu, Virgil Măgureanu - fost şef al SRI, Mihai Chiţac - fost ministru de Interne, Victor Athanase Stănculescu - fost ministru al Apărării, precum şi altor patru poficiali din perioada mineriadei. De asemenea, procurorii au constatat intervenţia prescirpiţiei şi au decis încetarea urmăririi penale.

19 iunie - Preşedintele PNL Crin Antonescu depune la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie plângere împotriva ministrului Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi, pentru abuz în serviciu şi delapidare, în legătură cu fondurile cheltuite pentru organizarea Zilei Tineretului.

22 iunie - Moţiunea simplă "Guvernarea PDL-PSD = restaurarea administraţiei autoritare a FSN", iniţiată de PNL şi UDMR, este respinsă de Senat.

22 iunie - Guvernul îşi asumă răspunderea asupra proiectelor Codurilor juridice, în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului.

23 iunie - Camera Deputaţilor decide înfiinţarea Comisiei de anchetă pentru verificarea sumelor cheltuite de Ministerul Tineretului şi Sportului, sub semnătura ministrului Monica Iacob Ridzi, pentru organizarea Zilei Tineretului.

Plenul Camerei Deputaţilor respinge două moţiuni simple iniţiate de PNL pe tema acordului cu FMI şi pe domeniul Cercetării.

24 iunie - Plenul Camerei Deputaţilor decide constituirea unei comisii de anchetă pentru verificarea modului în care a fost atribuit de către ministerul Mediului, la data de 28 aprilie 2009, un contract prin negociere fără anunţ de participare.

27 iunie - Preşedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, este votat, în cadrul Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU), drept candidat al formaţiunii la alegerile prezidenţiale, după ce CRU a stabilit, tot prin vot, ca uniunea să aibă candidat propriu.

29 iunie - Procurorul general Codruţa Kovesi a cerut preşedintelui Traian Băsescu declanşarea procedurilor pentru începerea urmăririi penale în cazul lui Ovidiu Muşetescu, fost ministru al Privatizării şi fost preşedinte al APAPS, în dosarul referitor la privatizarea Alro Slatina şi Alprom SA.

6 iulie - Şeful statului semnează decretul de înfiinţare a Comsiei Prezidenţiale pentru elaborarea unei strategii în domeniul Agriculturii, sub conducerea fostul ministru de resort din guvernarea PNL, Dacian Cioloş.

9 iulie - Comisia Ridzi propune premierului revocarea din funcţie a ministrului Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi şi cercetarea acesteia pentru delapidare şi abuz în serviciu, anchetă la ANAF, sesizarea Consiliului Concurenţei şi a Curţii de Conturi în cazul unor contracte ale ministerului cu două companii din domeniul media-publicitate. Parlamentarii PDL din Comisia Ridzi fac opinie separată, elaborând propriul raport, conform căruia există deficienţe în cazul contractelor pentru Ziua Tineretului, dar nu sunt ilegalităţi şi probatoriul este insuficient, astfel încât nu se pot pronunţa pentru începerea urmăririi penale în acest caz.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Virgil Andreieş, declară că din cauza stării critice din sistemul judiciar, vădită de faptul că magistraţii refuzau să-şi desfăşoare activitatea în instanţe, că este nevoie de o discuţie cu cele trei puteri ale statului, sub medierea şefului statului.

14 iulie - Monica Icob Ridzi demisionează din fruntea Ministerului Tinertetului, preşedintele Traian Băsescu semnează numirea Sorinei Luminiţa Plăcintă în funcţia de ministru, la propunerea premierului. Băsescu critică, la depunerea jurământului, faptul că membrii comisiei parlamentare de anchetă în cazul Ridzi au dat "sentinţe" în raportul final, apreciind că această practică reprezintă "o întoarcere la perioada Ana Pauker". El acuză şi existenţa unei înţelegeri "murdare" între presă şi politicieni, prin care s-a urmărit denigrarea sa şi a familiei şi apropiaţilor săi politici.

17 iulie - Preşedintele Traian Băsescu semnează decretele de promulgare a legilor privind Codul Civil şi Codul Penal, legi pe care Guvernul îşi asumase răspunderea.

23 iulie - Procurorul general Codruţa Kovesi trimite Parlamentului solicitarea de declanşare a procedurilor pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Tineretului Monica Iacob Ridzi.

27 iulie - Camera Deputaţilor aprobă hotărârea privind începerea urmăririi penale a fostului ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi.

Plenul Camerei aprobă solicitarea PNL şi PSD privind înfiinţarea unei comisii de anchetă în cazul ministrului Turismului Elena Udrea, din comisie făcând parte doar deputaţii PSD, PNL şi UDMR. Comisia, condusă de Ludovic Orban, a fost creată pentru verificarea legalităţii cheltuirii banilor publici la Ministerul Turismului, precum şi a modului în care s-au încheiat şi derulat contractele de publicitate privind promovarea turismului.

21 august - Presa a relatat despre firma Defense, Security and Intelligence CO - Desintco SRL, în care fratele lui Traian Băsescu, Mircea, ar fi asociat, sugerând că ar putrea fi impilicată în diverse contracte militare şi că ar fi un conflict de interese, dat fiind că şeful statului conduce CSAT. Traian Băsescu i-a cerut fratelui său să se retragă din firma în care acesta era asociat cu fiica unui director în Ministerul Economiei şi cu un fost locţiitor al Departamentului Armamente din MApN, precizând că societatea respectivă nu a fost implicată în contracte militare.

24 august - Ziaristul Sorin Roşca Stănescu afirmă, pe site-ul personal, că Mircea Băsescu ar fi fost implicat într-o afacere de trafic de explozibil alături de o persoană pe nume Bakri Imad Abdul Reda, suspectată de legături cu organizaţii teroriste şi aflată în vizorul Interpol. Fratele şefului statului a negat implicarea în comerţul cu arme sau cu explozibili şi susţinea că "povestea însăilată" de Sorin Roşca Stănescu nu are nicio legătură cu activitatea pe care el o desfăşoară în portul Constanţa în calitate de manager al unei societăţi comerciale. Implicarea fratelui şefului statului în afaceri cu arme a fost cercetară de o comisie parlamentară permanentă, condusă de democrat-liberalul Costică Canacheu. Acesta declara că, în urma audierilor unor factori responsabili din Apărare, din serviciile secrete şi din industria de armament, comisia a întocmit un raport preliminar în care se arată că povestea susţinută de presă este plină de inadvertenţe şi nu se confirmă.

2 septembrie - Principele Radu anunţă că se retrage din cursa pentru Preşedinţie, susţinând că stânga politică este "în buzunarul prezidenţial", iar dreapta politică a ales să ignore proiectul Casei Regale şi că viitoarea campanie nu va fi o luptă electorală, ci una între clanuri.

11 septembrie - Preşedintele Traian Băsescu i-a adresat ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, o cerere privind declanşarea procedurilor legale pentru urmărirea penală a fostului ministru al Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului, Ovidiu Muşetescu.

15 septembrie - Guvernul îşi asumă în faţa Parlamentului proiectele de Legi privind Educaţia Naţională, salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

17 septembrie - PNL şi UDMR depun o moţiune de cenzură semnată de 121 de parlamentari, intitulată "Guvernul PDL-PSD a hotărât: Decât muncă fără rost, mai bine puţin şi prost", urmare a asumării răspunderii pe legea salarizării unitare.

20 septembrie - Fostul lider social-democrat Octav Cozmâncă anunţă, printr-o scriosoare deschisă adresată "membrilor şi electoratului PSD", că se autosuspendă din partid, motivând că PSD nu mai e un partid de stânga, nu are, din aprilie 2005, un lider autentic, fiind condus de "grupuri de interese".

21 septembrie - Biroul Permanent Judeţean al PSD Suceava decide excluderea din partid a lui Cozmâncă.

23 septembrie - Comisia de anchetă propune Camerei să aprobe cererea de revocare a Elenei Udrea de la conducerea Ministerului Turismului şi a Cristinei Trăilă de la şefia ANRMAP, precum şi urmărirea penală a lui Udrea pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, neglijenţă în serviciu şi conflict de interese. Ludovic Orban declară că raportul a fost votat în unanimitate de parlamentarii din comisie. De asemenea, Comisia de anchetă cere ca plenul Camerei să aprobe sesizarea Curţii de Conturi pentru verificarea modului în care a fost efectuată execuţia bugetară la MT, precum şi pentru verificarea oportunităţii şi legalităţii cheltuirii banilor publici cu ocazia evenimentului de lansare a campaniei "Romania, land of Choice", din 5 iunie 2009, de la Paris, pentru contractele de publicitate externă la Eurosport şi CNN, pentru programele "Paşte în Bucovina", "Lumină la malul mării", inclusiv pentru concertul lui Goran Bregovici, precum şi pentru toate contractele care au făcut obiectul anchetelor comisiei.

24 septembrie - Moţiunea de cenzură iniţiată de PNL şi UDMR întruneşte doar 112 voturi "pentru", 137 "împotrivă", două voturi fiind anulate, în condiţiile în care, pentru a fi adoptată, ar fi fost necesare cel puţin 236 de voturi.

Preşedintele Traian Băsescu declară că a trimis Parlamentului solicitare de aviz pentru organizarea unui referendum naţional, la data alegerilor prezidenţiale din acest an, pentru consultarea populaţiei asupra a două aspecte: Parlament unicameral şi un număr maxim de 300 de parlamentari.

28 septembrie - Premierul Emil Boc anunţă că a informat coaliţia despre intenţia de revocare a ministrului PSD de Interne, Dan Nica, reproşându-i carenţe în sistemul de ordine publică şi o declaraţie referitoare la pregătirea unor fraude pentru prezidenţiale prin turism electoral. Nica afirma că nu mai există autocare disponibile pentru a fi închiriate în week-end-ul în care este programat primul tur, din noiembrie, toate acestea fiind deja pre-contractate de partide, care pun la cale o fraudă electorală. În replică, Geoană anunţă că premierul a propus în coaliţie ca ministrul de Interne să fie înlocuit, cu titlu interimar, de Vasile Blaga, ceea ce arată, potrivit liderul PSD, "disperarea" lui Traian Băsescu.

Boc neagă afirmaţiile lui Geoană referitoare la intenţia de numire a lui Blaga, dar ministrul PDL al Dezvoltării admite că a existat şi o propunere din partea premierului ca el să conducă interimar Ministerul Administraţiei şi Internelor. Boc susţine că PSD trebuie să propună o persoană pentru şefia MAI şi pentru postul de vicepremier.

În aceeaşi zi, liderul PNL Bogdan Olteanu anunţă că va propune partidului iniţierea unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului, dată fiind "incapacitatea de a organiza alegeri" şi în acelaşi timp, de a administra corespunzător "situaţia de criză economică".

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, cere, în numele partidului său, demisia Guvernului şi instaurarea unui Executiv de tehnocraţi, care să asigure prezidenţiale corecte, precizând că, dacă PSD iese de la guvernare şi decide să iniţieze o moţiune de cenzură, partidul său nu o va susţine.

Geoană anunţă oficial decizia Comitetului Executiv al PSD de a-l susţine pe Dan Nica pentru funcţiile de ministru de Interne şi de vicepremier, iar dacă preşedintele acceptă revocarea sa, acest gest echivalează cu ruperea protocolului de guvernare, miniştrii PSD se retrag, iar şeful statului şi PDL vor purta întreaga responsabilitate.

29 septembrie - Premierul Emil Boc transmite Preşedinţiei propunerile de revocare a lui Dan Nica şi, respectiv, de înlocuire a acestuia cu Vasile Blaga (PDL), actual ministru al Dezvoltării şi Locuinţei, cu titlu interimar. Geoană îi scrie lui Băsescu, cerându-i să oprească criza ce poate izbucni din remanierea lui Nica.

Preşedintele Băsescu îi cheamă la Cotroceni pe Boc şi Geoană.

- ora 14.15: Liderul PSD, Mircea Geoană, anunţă că nu va mai particpa la runda de discuţii la care a fost invitat, marţi după-amiază, la ora 14.45, de şeful statului, alături de premierul Emil Boc.
- ora 14.24: Mircea Geoană declară că subiectul Dan Nica nu este de discutat cu preşedintele Traian Băsescu, precizând însă că este dispus să discute cu şeful statului oricând despre situaţia politică.
- ora 14.32: Geoană şi Boc sunt la Cotroceni, răspunzând invitaţiei şefului statului
- ora 15.09: La finalul întâlnirii cu Băsescu, Geoană afirmă că preşedintele "a mimat o aşa-zisă mediere", venind cu soluţia "ipocrită" de a numi un independent la Ministerul de Interne.
- ora 18.04: Geoană şi Boc discută la telefon, liderul PSD anunţă că nu acceptă nicio întâlnire a Coaliţiei

30 septembrie - Ministerul Administraţiei şi Internelor dă publicităţii o statistică privind infracţionalitatea - lucru reproşat de Boc lui Nica în contextul demiterii - potrivit căreia dinamica infracţionalităţii nu a înregistrat modificări considerabile faţă de anii trecuţi, în acest an fiind constatată o creştere cu 13 la sută a infracţionalităţii, care însă "se regăseşte în trendul crescător înregistrat în ultimii ani".

Ministrul Dan Nica se duce la Cotroceni pentru o discuţie cu Băsescu. Preşedinţia dă publicităţii un comunicat prin care anunţă că şeful statului i-a cerut lui Dan Nica, să ia în calcul posibilitatea de a demisiona, apreciind că soluţia pentru a nu pune în pericol stabilitatea politică se află, în acest moment, la latitudinea lui Nica.

1 octombrie - Băsescu semnează decretele de revocare din funcţie a lui Dan Nica şi de numire ca interimar în funcţiile de ministru al Internelor şi vicepremier pentru ministrul Dezvoltării, Vasile Blaga. În replică, Mircea Geoană că "PSD va face ceea ce a stabilit".

Şeful DGIPI, Gelu Drăjneanu, demisionează din funcţie. Demisia lui Drăjneanu a fost prezentată, joi, la prima oră, şi a fost semnată de către ministrul Dan Nica.

Geoană anunţă că toţi miniştrii PSD demisionează din Guvern. Miniştrii PSD sosesc la Guvern pentru a-şi depune demisiile. Primul care a intrat în Guvern pentru a-şi depune demisia a fost Dan Nica. Vasile Blaga ajunge la sediul MAI, unde se află şi Dan Nica, şi anunţă că nu va fi şef de campanie pentru Traian Băsescu dacă acesta va candida la preşedinţie şi nici nu va face parte din staff-ul de campanie al PDL, pentru a nu lăsa loc suspiciunilor. Ruperea coaliţiei demarează corecţia piaţei de capital, bursa scade cu 2,13% până la jumătatea zilei.

Preşedintele anunţă că a semnat decretele de revocare din funcţie a miniştrilor PSD demisionari. Băsescu a calificat atitudinea premierului în cazul Nica drept corectă. Boc anunţă miniştrii PDL care vor prelua portofoliile social-democraţilor, precum şi faptul că, potrivit recomandării preşedintelui, se va prezenta în Parlament cu un nou Cabinet înaintea termenului de 45 de zile de interimat.

3 octombrie - Preşedintele Traian Băsescu îşi anunţă la Sânnicolau Mare, judeţul Timiş, candidatura la Preşedinţie, în timpul unei întâlniri cu fermierii din zona de vest a ţării. În aceeaşi zi îşi anunţă candidatura şi Gigi Becali.

5 octombrie - Biroul Permanent Naţional al PSD a decide ca social-democraţii să susţină o moţiune de cenzură care să ducă la îndepărtarea Guvernului.

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu declară că a decis să candideze la Preşedinţie, lansând critici dure la adresa clasei politice, despre care a spus că "a eşuat".

6 octombrie - PNL depune o moţiune de cenzură, documentul fiind adus la biroul Robertei Anastase de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu. Documentul nu face referire la perioada din 2009 în care PSD a făcut parte din Guvern.

8 octombrie - Deputatul PNL Eugen Nicolăescu citeşte textul moţiunii de cenzură în faţa plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului.

De asemenea, este votat noul Consiliu de Administraţie al BNR, din care face parte şi liberalul Bogdan Olteanu. Pentru locul lăsat liber prin plecarea acestuia de la Camera Deputaţilor se vor organiza alegeri în Bucureşti, în ianuarie 2010.

13 octombrie - Moţiunea de cenzură iniţiată de PNL şi UDMR este adoptată, astfel că, potrivit Constituţiei, Guvernul Boc se consideră demis, fiind prima dată în perioada postrevoluţionară când o astfel de moţiune trece în Parlament.

Preşedintele Băsescu invită partidele la consultări la Cotroceni. PSD, PC şi PNL se pronunţă pentru un Guvern condus de tehnocraţi şi anunţă că îl susţin pe primarul oraşului Sibiu, Klaus Iohannis, pentru această funcţie.

15 octombrie - Preşedintele anunţă că l-a desemnat pentru funcţia de premier pe Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR. Decizia este criticată de partidele de Opoziţie.

De asemenea, Băsescu a anunţat că FMI şi-a amânat misiunea de evaluare a României în absenţa unui Guvern în deplinătatea capacităţii de exercitare a funcţiei la Bucureşti, dar a adăugat că România va primi în următoarea săptămână o tranşă de 300 de milioane de dolari.

18 octombrie - Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, îşi lansează candidatura la Preşedinţie.

20 octombrie - Deputaţii adoptă, după multe tergiversări şi amânări, proiectul de hotărâre privind Raportul comisiei de anchetare a activităţii ministrului Turismului, Elena Udrea, cu majoritate de voruri. De asemenea, raportul Comisiei juridice privind începerea urmăririi penale în cazul Ridzi a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor cu 156 de voturi "pentru", două "împotrivă", trei voturi fiind anulate. PDL nu a participat la vot.

22 octombrie - Începe campania electorală pentru prezidenţiale. În cursă sunt înscrişi, printre alţii, Traian Băsescu, Mircea Geoană, Crin Antonescu, Sorin Oprescu, Kelemen Hunor, Vadim Tudor, Gigi Becali.

4 noiembrie - Cabinetul propus de Lucian Croitoru este respins de Parlament. Guvernul Croitoru a primit 189 de voturi "pentru", 250 de voturi "împotrivă", iar un vot a fost anulat. Pentru a fi învestit, Cabinetul ar fi trebuit să primească 236 de voturi favorabile.

5 noiembrie - Preşedintele Băsescu invită partidele la consultări pe tema desemnării premierului. Consultările se dovedesc din nou ineficiente, pentru că nu se degajă o soluţie care să întrunească susţinere din partea unei majorităţi. PSD, PNL, PC, UDMR şi minorităţile anunţă că îl susţin pe primarul Sibiului.

6 noiembrie - Traian Băsescu îl desemnează pe Liviu Negoiţă, primarul Sectorului 3 al Capitalei, pentru funcţia de premier.

11 noiembrie - Hotnews relatează că Mircea Geoană a făcut o vizită privată la Moscova, pe 27 aprilie 2009, unde a avut o întâlnire "în secret", aranjată de Boris Golovin, om de afaceri cu interese in domeniul energetic din România, cu un consilier al preşedintelui Dmitri Medvedev.

12 noiembrie - Crin Antonescu critică dur vizita lui Geoană, susţinând că Băsescu şi preşedintele Senatului trebuie să dea explicaţii.

17 noiembrie - Preşedintele Băsescu a cataloghează vizita la Moscova a lui Geoană drept "anormală şi ilegală", precizând că trebuie să ia în calcul "târgul" pe care acesta l-a făcut în Rusia pentru a fi susţinut la Preşedinţie.

22 noiembrie - Are loc primul tur de scrutin al prezidenţialelor, Traian Băsescu şi Mircea Geoană sunt primii clasaţi. Simultan se desfăşoară referendumul pentru Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maximum 300, acesta fiind validat.

25 noiembrie - Preşedinţii PSD şi PNL, Mircea Geoană şi, respectiv, Crin Antonescu, semnează acordul de colaborare între cele două partide, prin care liberalii îl vor susţine pe liderul PSD în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Protocolul prevede susţinerea lui Klaus Iohannis pentru funcţia de premier, alături de UDMR, în cazul în care Geoană devine preşedinte.

Omul de afaceri Dinu Patriciu susţine că, în campania electorală din 2004, la Ploieşti, l-a văzut pe Traian Băsescu dând un pumn unui copil care din greşeală strigase "Trăiască Iliescu".

26 noiembrie - Traian Băsescu obţine în primul tur al alegerilor prezidenţiale 32,44% din voturi, iar Mircea Geoană înregistrează 31,15%, conform rezultatelor finale, anunţate de BEC. Crin Antonescu obţine 20,02% din voturi.

Biroul Electoral Central dă publicităţii rezultatele finale ale referendumului, conform cărora 77,78% din alegători s-au pronunţat în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, prezenţa fiind de 50,95%. Referendumul este, astfel, validat.

Cotidianul "Gardianul" publică o filmare în care preşedintele Băsescu apare lovindu-l cu dosul palmei în faţă pe un copil, în timpul unui miting electoral. Aflat, la momentul publicării filmului, într-o emisiune televizată, Băsescu, solictat să comenteze, spune că nu îşi aduce aminte, că trebuie să vadă filmul şi nu exclude varianta ca acel copil să fi vorbit urât. În aceeaşi seară, după câteva ore, Traian Băsescu declară că niciodată în viaţa lui nu a lovit vreun copil, al său sau al altora, susţinând că s-a ajuns "prea departe cu campania murdară" şi că acest lucru"arată disperare".

27 noiembrie - Purtătorul de cuvânt al campaniei lui Traian Băsescu, Sever Voinescu, declară că filmul prezentat este trucat.

3 decembrie - Omul de afaceri Dinu Patriciu îl dă în judecată pe preşedintele Traian Băsescu, cerând instanţei Judecătoriei sectorului 1- Secţia civilă să fie obligat la despăgubiri de un euro, procesul urmând să înceapă în 4 mai 2010.

Are loc confruntarea finală între Traian Băsescu şi Mircea Geoană. Băsescu îl acuză pe Geoană că serveşte interesele unor "moguli" precum Sorin Ovidiu Vântu, Dan Voiculescu şi Dinu Patriciu. Băsescu îi repoşează lui Geoană o întâlnire avută de acesta în noaptea precendentă cu Vântu, acasă la omul de afaceri. Geoană răspunde ezitant. Băsescu şi Geoană jură pe Biblie, în emisiune, în legătură cu subiectul copilului lovit în campanie şi, respectiv, cu interesele oamenilor de afaceri menţionaţi. Sorin Ovidiu Vântu declară că i-a oferit sprijin în 2004 pentru câştigarea alegerilor lui Băsescu şi că după alegeri va face dezvăluiri.

6 decembrie - Are locul turul doi al alegerilor prezidenţiale. Trei din cele patru institute de sondare a opiniei publice care au prezentat exit-poll-uri în seara alegerilor îl prezintă câştigător pe Mircea Geoană, la o diferenţă foarte mică faţă de Băsescu. Liderii PSD şi PNL, în frunte cu Geoană, clamează zgomotos victoria, sărbătorind la sediul central al formaţiunii social-democrate. Traian Băsescu susţine că de fapt el este câştigător. PSD şi PDL organizează numărători paralele.

7 decembrie - PSD nu renunţă la clamarea victoriei, dar susţine că alegerile au fost fraudate. Purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, anunţă că Traian Băsescu a obţinut 50,33% din voturi, iar Mircea Geoană 49,66%, potrivit rezultatelor finale. Geoană anunţă decizia partidului de a contesta alegerile la Curtea Consituţională şi la Biroul Electoral Central, vorbind despre fraudarea votului şi despre faptul că Traian Băsescu i-a "furat" mandatul de preşedinte.

8 decembrie - PSD depune la Curtea Constituţională o cerere de anulare a turului al doilea al alegerilor prezidenţiale şi de repetare a scrutinului.

11 decembrie - Curtea Constituţională decide renumărarea voturilor nule de către BEC pentru a se stabili dacă există diferenţe între datele consemnate în procesul-verbal şi realitatea constatată.

14 decembrie - Biroul Electoral Central anunţă că a constatat că din buletinele de vot declarate nule un număr de 2.247 sunt valabil exprimate, dintre acestea 1.260 fiind în favoarea lui Traian Băsescu, iar 987 de voturi fiind pentru Mircea Geoană. Curtea Constituţională respinge cererea PSD de anulare a alegerilor din 6 decembrie. Geoană declară că acceptă decizia CC de validare a scrutinului prezidenţial şi urează succes lui Traian Băsescu în noul mandat la Cotroceni, precizând că i-a transmis acest lucru actualului şef al statului şi într-o convorbire telefonică. Încep întâlniri între partide, pentru formarea Guvernului.

15 decembrie - Liviu Negoiţă îşi depune mandatul de premier desemnat.

16 decembrie - Au loc consultări la Cotroceni. Liderul PSD Mircea Geoană anunţă că partidul său îl susţine pe Crin Antonescu drept premier. PDL susţine, coroborat cu UDMR, că premierul ar trebui să revină formaţiunii democrat-liberale.

17 decembrie - Preşedintele Traian Băsescu anunţă că l-a desemnat pe preşedintele PDL, Emil Boc, pentru funcţia de premier, menţionând că a făcut acest lucru luând în considerare propunerea democrat-liberalilor.

20 decembrie - Premierul Emil Boc anunţă componenţa Guvernului PDL, UDMR, Independenţi, susţinut de minorităţi: Marko Bela (UDMR, vicepremier fără portofoliu), Vasile Blaga (PDL, Ministerul Administraţiei şi Internelor), Sebastian Vlădescu (independent, Ministerul Finanţelor), Adriean Videanu (PDL, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri), Theodor Baconschi (independent, Ministerul Afacerilor Externe), Radu Berceanu (PDL, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii), Laszlo Borbely (UDMR, Ministerul Mediului şi Pădurilor), Elena Udrea (PDL, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului), Gabriel Oprea (grupul independenţilor, Ministerul Apărării Naţionale), Kelemen Hunor (UDMR, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional), Cătălin Predoiu (independent, Ministerul Justiţiei), Gabriel Sandu (PDL, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale), Mihai Şeitan (PDL, Ministerul Muncii), Daniel Funeriu (PDL, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului), Cseke Attila (UDMR, Ministerul Sănătăţii) şi Mihai Dumitru (independent, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale).

21 decembrie - Preşedintele Băsescu depune jurământul în Parlament pentru un nou mandat. Premierul desemnat depune la Parlament lista Guvernului şi programul de guvernare.

22 decembrie - Miniştrii propuşi sunt audiaţi în comisiile de specialitate, toţi 15 primind aviz favorabil din partea parlamentarilor

23 decembrie - Parlamentul aprobă învestirea Guvernului Boc, cu 276 de voturi "pentru" şi 135 de voturi "împotrivă". Are loc prima şedinţă de Guvern.

24 decembrie - Guvernul depune la Parlament, proiectul de buget pentru 2010, cu solicitarea ca documentul să fie dezbătut în regim de urgenţă.

29 decembrie - Candidaturile lui Radu Stroe (PNL) şi Honorius Prigoană (PDL) pentru postul de deputat lăsat liber de Bogdan Olteanu sunt validate de Biroul electoral de circumscripţie al Municipiului Bucureşti, în timp ce candidatura lui Remus Cernea a fost respinsă. Alegerile pentru postul de deputat vor avea loc pe 17 ianuarie 2010.