CRONOLOGIE: Problema romilor dintre România şi Franţa, în atenţia Europei de la repatrierile din 2010

În urma demersurilor politice de până acum, oarecum eşuate, miercuri, la Bucureşti, reprezentanţii Ministerului Muncii şi ai Ministerul Administraţiei şi Internelor au semnat un acord-cadru cu cei ai Oficiului Francez pentru Imigraţie şi Integrare (OFII), pentru instituirea, cu titlu experimental, a unui sprijin pentru reinserţia familiilor de romi revenite din Franţa.

Acordul vine după un deceniu de tensiuni privind problema romilor români din Franţa şi atrage un efort comun din partea celor două ţări pentru găsirea unei soluţii.

Ministrul francez de Interne spune că Franţa va continua să desfiinţeze tabere ilegale de romi şi să îi conducă pe membrii acestei comunităţi, "forţat sau ajutaţi", la graniţă pentru a se întoarce în ţara de origine, dar va derula şi programe de angajare sau şcolarizare, atunci când este nevoie.

La rândul său, premierul Victor Ponta a asigurat că Guvernul nu se "derobează" de responsabilitatea care-i revine în ceea ce priveşte integrarea romilor şi a apreciat că viitorul comunităţilor de romi trebuie să fie în Europa, dar în principal în ţara de origine

Problema romilor români din Franţa este în atenţia celor două ţări de peste un deceniu, în decembrie 2001, având loc una dintre cele mai importante discuţii dintre reprezentanţii Ministerul român de Interne cu omologii lor francezi despre posibilitatea de a trimite înapoi în ţară mai mulţi copii români care au ajuns în Franţa şi care erau exploataţi de diferite grupuri de infractori, pentru cerşetorie şi furt.

În vara anului 2002, miniştrii de Interne francez şi român anunţau, la Paris, o serie de măsuri în lupta împotriva delincvenţilor români care operează în Franţa, printre acestea numărîndu-se extinderea controalelor, accelerarea expulzărilor şi schimburi de experţi.

În septembrie 2003, Nicolas Sarkozy, pe atunci ministru de Interne, îşi reafirma politica de expluzare în România a romilor aflaţi într-o situaţie nelegală în ţara sa, deşi acţiunea era considerată un "eşec total" de organizaţia Medecins du Monde şi de Federaţia Internaţională a Drepturilor Omului.

"Ca urmare a acordului pe care Franţa şi România le-au semnat în 2002, autorităţile franceze le-au spus românilor care stăteau ilegal aici că vor fi bine primiţi în România, că vor fi asistaţi social, că totul va fi bine pentru ei dacă se întorc în ţară. Or, nimic din toate astea nu s-a întîmplat. O dată întorşi în România, romii au văzut doar că li se confiscă paşaportul", declara, Michele Mezard, medic în cadrul organizaţiei "Medecins du Monde" în 2003.

Aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, a înlesnit migraţia romilor în Franţa, în baza dreptului la liberă circulaţie. Aceştia riscau însă să fie expulzaţi după trei luni, în lipsa unui domiciliu stabil şi a unui loc de muncă. Stabiliţi în tabere la marginea oraşelor, unde s-au înregistrat mai multe incendieri, de-a lungul anilor, soldate şi cu victime, fără a fi conectaţi la apă sau electricitate şi cu riscul de a fi evacuaţi de autorităţile locale, în unele cazuri romii acceptau repatrierea în schimbul unor sume de bani.

În 2009, din Franţa au fost expulzaţi 10.000 de romi, repatriaţi în România şi Bulgaria, alţi aproximativ 8.300 urmându-le până în august 2010. Opt mii de romi au fost repatriaţi în România în 2009, cu un bilet de avion, 300 de euro pentru un adult şi 100 de euro pentru un copil. Însă, potrivit estimărilor, două-treimi dintre romii expulzaţi reveneau în Franţa.

2010

În iunie 2010, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, cerea ministrului de Interne, Brice Hortefeux, să accelereze punerea în aplicare a unui plan de acţiune pentru rezolvarea problemei delincvenţilor romi originari din Europa de Est, în special din România.

Pe 28 iulie, Nicolas Sarkozy a convocat o reuniune specială a miniştrilor pentru a examina "problemele puse de comportamentul unora" dintre romi şi nomazi, după înregistrarea unor acte de violenţă comise de către aceştia.

În urma reuniunii, ministrul francez de Interne Brice Hortefeux a promis că romii care comit delicte vor fi repatriaţi "aproape imediat" spre România şi Bulgaria. Hortefeux a adăugat că jumătate dintre taberele ilegale de romi şi nomazi din Franţa vor fi desfiinţate în termen de trei luni.

În plus, Nicolas Sarkozy a propus retragerea cetăţeniei franceze "oricărei persoane de origine străină care ar fi adus atingere voluntar vieţii unui poliţist", jandarm sau altei persoane care reprezintă autoritatea publică.

Planul de acţiune al Guvernului din 2010 prevedea facilitarea expulzării oricărei persoane implicate în tulburarea ordinii publice sau care nu este în măsură să îşi justifice resursele timp de peste trei luni.

Repatrierea nu era o strategie nouă, însă legătura stabilită între imigraţie şi insecuritate i-a atras lui Nicolas Sarkozy numeroase critici la nivel internaţional, precum şi din partea opoziţiei franceze.

Pe de altă parte, în februarie, ministrul român de Externe Teodor Baconschi afirma, în timpul întrevederii cu secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche: "Avem nişte probleme fiziologice, naturale, de infracţionalitate în sânul unora dintre comunităţile româneşti, în special în rândul comunităţilor cetăţenilor români de etnie romă". Afirmaţia i-a atras numeroase critici şi un avertisment din partea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Experţii Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale (CERD) au pus Franţa în banca acuzaţilor în cursul examinării politicii sale faţă de minorităţi, denunţând o "recrudescenţă notabilă a rasismului" în ţara drepturilor omului, în timp ce Comisia Europeană a amintit că Franţa "trebuie să respecte normele" despre libertatea de circulaţie şi de stabilire a cetăţenilor europeni.

Oficialii francezi au respins acuzaţiile potrivit cărora Guvernul de la Paris ar adopta o abordare rasistă faţă de romi, susţinând totodată că măsurile decise împotriva romilor aflaţi în situaţie de ilegalitate sunt "conforme în totalitate cu normele europene".

Peste 40 de tabere ilegale de romi au fost desfiinţate în Franţa în primele două săptămâni de la anunţarea acestor măsuri.

Franţa a început pe 19 august repatrierea câtorva sute de romi, care au acceptat să plece, în schimbul a 300 de euro de adult şi 100 de euro de copil minor, către România şi Bulgaria. Primii cetăţeni români repatriaţi voluntar din Franţa au ajuns la Bucureşti, pe Aeroportul Otopeni, pe 19 august.

În aceeaşi zi, preşedintele Traian Băsescu declara că Bucureştiul înţelege problemele pe care le creează taberele de romi din jurul oraşelor franceze şi va colabora cu Franţa pentru găsirea unei "soluţii convenabile" ambelor ţări, dar şi cetăţenilor lor.

La sfârşitul lunii august, secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene Pierre Lellouche acuza Guvernul român că nu consideră o prioritate problema romilor şi că nu depune mai multe eforturi pentru integrarea lor. El anunţa totodată că vor fi create dosare biometrice pentru a "împiedica pe oricine care primeşte un ajutor (pentru repatriere voluntară) să vină să primească un alt ajutor".

Din 28 iulie şi până pe 25 august, 681 de cetăţeni români şi bulgari au fost repatriaţi, dintre care 132 prin constrangere şi 549 pe bază voluntară.

Ministrul francez al Imigraţiei, Eric Besson, sub autoritatea căruia au fost organizate repatrierile voluntare ale romilor, a declarat că aceştia sunt trataţi de Paris "în funcţie de naţionalitatea lor" şi nu "ca o comunitate",

La sfârşitul lunii august, ministrul francez al Imigraţiei, Eric Besson, a prezentat un bilanţ al acţiunilor întreprinse în primele opt luni ale anului, precizând că au fost repatriaţi 19.024 de străini aflaţi în situaţie ilegală, mai puţini decât în primele opt luni ale lui 2009, când au fost repatriaţi aproximativ 19.456 de imigranţi ilegali. Însă obiectivul de 28.000 de expulzări ar urma să fie atins până la sfârşitul anului, sublinia ministrul.

Tot la sfârşitul lunii august, ministrul român de Interne Vasile Blaga declara că "din momentul în care un cetăţean român se află în situaţie ilegală în Franţa, trebuie expulzat", dar preciza că "persoanele revenite în România (...) nu figurează în bazele de date ale poliţiei franceze sau române ca autori ai unor infracţiuni".

Pe 1 septembrie, secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu declara, după discuţiile de la Bruxelles cu comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, că nu va fi tolerată discriminarea românilor, menţionând că îndepărtarea romilor de pe teritoriul francez se face cu încălcarea prezumţiei de nevinovăţie.

Pe 4 septembrie, mii de persoane au început să manifesteze în Franţa şi în faţa ambasadelor franceze din mai multe state ale Uniunii Europene, la apelul a zeci de asociaţii şi organizaţii de apărare a drepturilor omului, pentru a protesta faţă de măsurile de securitate ale Guvernului francez.

Pe 6 septembrie, preşedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso a susţinut un discurs în care avertiza guvernele UE să "evite rasismul şi xenofobia", care a fost interpretat în mare parte drept o critică la adresa politicilor franceze de repatriere a romilor.

O zi mai târziu, Franţa a fost criticată în Parlamentul European din cauza politicii sale faţă de romi, considerată "inacceptabilă" de numeroşi eurodeputaţi şi în contradicţie cu dreptul la liberă circulaţie în Europa.

Pe de altă parte, tot atunci comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, s-a declarat mulţumită de "garanţiile" pe care i le-a oferit Guvernul francez pentru a justifica politica sa de repatriere a unor cetăţeni români şi bulgari, spunând că "Franţa a explicat clar că nu a fost vorba despre o acţiune având ca ţintă romii".

Pe 9 septembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care a cerut guvernelor din cadrul Uniunii Europene să promoveze integrarea romilor, solicitând Franţei încetarea expulzărilor.

Ulterior, a apărut în presa franceză şi internaţională o circulară datată 5 august 2010 şi semnată de Michel Bart, directorul de cabinet al ministrului de Interne francez, care le reamintea prefecţilor "obiectivele precise" stabilite de preşedintele Nicolas Sarkozy: "300 de tabere sau aşezări ilegale trebuie evacuate în termen de trei luni, prioritate având cele ale romilor". Ministrul francez al Imigraţiei Eric Besson declara că nu era la curent cu circulara Ministerului de Interne.

Pe 13 septembrie, ministrul francez de Interne Brice Hortefeux a semnat o nouă circulară adresată prefecţilor, referitoare la evacuarea taberelor ilegale, "indiferent cine sunt ocupanţii acestora".

Însă apariţia în presă a directivei din 5 august, vizând cu prioritate taberele de romi, a generat un nou val de critici la adresa Franţei.

Foarte deranjată de ascunderea acestei circulare, Viviane Reding a catalogat acţiunea Parisului drept "o ruşine" şi a ameninţat cu declanşarea procedurii de infringement împotriva Franţei. "Este o situaţie la care credeam că Europa nu va mai fi martoră după Al Doilea Război Mondial", a spus aceasta. Ulterior ea şi-a cerut scuze, afirmând că "regretă interpretările care deturnează atenţia de la problema care trebuie rezolvată" şi precizează că "nu a vrut în niciun caz să stabilească o paralelă între cel de-al Doilea Război Mondial şi acţiunile guvernului francez de acum".

Nicolas Sarkozy a răspuns că Franţa a fost "profund şocată" de declaraţiile lui Reding şi că va continua să desfiinţeze "toate taberele ilegale", indiferent de originea ocupanţilor acestora.

Pe 14 septembrie, ambasadorul României la Paris Bogdan Mazuru declara că situaţia privind romii nu defineşte relaţia româno-franceză, care, în opinia sa, este una "mult mai profundă şi mai substanţială" decât această problemă, ce este temporară, dar care nu trebuie neglijată. "România îşi asumă responsabilităţile şi obligaţiile pentru cetăţenii ei. În aceeaşi măsură, vorbim de o responsabilitate partajată, aşa cum a spus şi ministrul Besson la Bucureşti, de o responsabilitate până la urmă pe plan european", a spus Mazuru.

Preşedintele Traian Băsescu declara, două zile mai târziu, la Bruxelles, după o întâlnire cu Sarkozy, că "problema punctuală dintre România şi Franţa o rezolvă România şi Franţa. Şi o va rezolva cu inteligenţă", cei doi şefi de stat fiind de părere că "problema momentului nu o poate rezolva a treia parte".

Pe 21 septembrie, Parlamentul român a adoptat, cu unanimitate de voturi, o Declaraţie privind situaţia cetăţenilor români de etnie romă în proces de expulzare sau repatriere din Franţa şi din alte state europene, prin care erau calificate aceste acţiuni drept o încălcare gravă a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Ambasadorul Franţei la Bucureşti Henri Paul declara pe 25 septembrie, referindu-se la situaţia romilor repatriaţi în România, că Franţa îi consideră cetăţeni români, întrucât nu recunoaşte criteriul etnic şi a respins argumentul conform căruia aceştia sunt cetăţeni europeni, spunând că această noţiune nu există. Pe de altă parte, ambasadorul a spus atunci că nu există o legătură juridică directă între dosarul Schengen şi problematica romă.

Pe 29 septembrie, Comisia Europeană a luat decizia de principiu de a deschide o procedură de infringement vizând Franţa pentru nerespectarea legislaţiei europene, în cazul în care Parisul nu va prezenta până atunci garanţii ferme şi nu va demonstra că aceste acţiuni nu sunt discriminatorii. Ulterior, CE a renunţat la procedura de infringement, după ce Franţa a angajat oficial, într-un document transmis Comisiei Europene, că va modifia legislaţia naţională pentru o mai bună transpunere a directivei privind libera circulaţie.

Consiliul Europei denunţa la începutul lunii octombrie o intensificare a discursului de securitate contra romilor în mai multe ţări, între care Franţa şi Italia, în cadrul primei etape a unei campanii destinată ameliorării situaţiei acestei minorităţi.

Pe 22 octombrie, Comisia Europeană a reiterat faptul că problema etnicilor romi din Franţa provenind din Bulgaria şi România nu are legătură cu aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen.

Franţa a repatriat 21.384 de persoane în primele nouă luni ale anului 2010, dintre care aproape 7.500 erau români şi bulgari, arăta ministrul francez al Imigraţiei, Eric Besson.

La sfârşitul lunii octombrie, Eric Besson anunţa punerea în aplicare în 2011 a unui program în valoare de un milion de euro pentru a-i ajuta pe romii expulzaţi să se integreze în ţara lor de origine, în special România. Besson îi cerea directorului general al Oficiul francez pentru imigraţie şi integrare să organizeze o misiune în România, pentru a finaliza punerea în aplicare a parteneriatului cu autorităţile române şi să pregătească o viitoare vizită a ministrului. Oficiul a finanţat 146 de proiecte de reintegrare în România în valoare de 709.560 de euro în 2009, iar alte 73 de la începutul lui 2010, în valoare de 354.780 de euro.

În noiembrie, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Agenţia Naţională pentru Romi încheiau un protocol de colaborare privind incluziunea socială a romilor, care prevedea crearea unor unităţi mobile pentru atragere de fonduri europene şi implicarea autorităţilor locale.

2011

În februarie 2011, ministrul francez de Interne, Brice Hortefeux, afirma că 70 la sută din taberele ilegale de romi înregistrate în iulie 2010 au fost "evacuate" şi 3.700 de persoane au fost trimise în ţara de origine, prin constrângere sau în mod voluntar

"Până în prezent, 70 la sută din cele 741 de tabere ilegale înregistrate la 31 iulie pe teritoriul (francez) au fost evacuate. Şi 3.741 de persoane au fost trimise, prin constrângere sau în mod voluntar, în ţara de origine. (...) O situaţie de o asemenea amploare nu poate fi rezolvată în şase luni, dar nu cedăm", susţinea atunci Brice Hortefeux, într-un interviu pentru cotidianul Le Parisien.

El recunoştea că uneori taberele sunt reconstruite, precizând că de fiecare dată când este semnalată o nouă tabără improvizată, este început un tratament sanitar, juridic şi de securitate, înainte de evacuarea ei.

Cu doar câteva zile înainte, Comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, afirmase că nu regretă polemica pe care a provocat-o în 2010, când a comparat expulzarea romilor din Franţa cu deportările din al Doilea Război Mondial.

"Nu regret: a fost o trezire pentru Franţa şi pentru întreaga Europă. Aş face-o din nou dacă ar trebui şi cred că a fost foarte utilă. Există reguli şi valori, pe care trebuie să le aplice toată lumea, ţările mari sau mici", spunea Reding, într-un interviu pentru canalul TV5-Monde.

La începutul anului 2011, presa franceză semnala că, în ciuda măsurilor luate în Franţa, numărul romilor continua să sămână stabil, singura schimbare sesizată fiind degradarea condiţiilor de viaţă ale acestora.

"La începutul polemicii asupra romilor, vara trecută, în Franţa existau între 12.000 şi 15.000 de romi. Dar condiţiile de viaţă a acestor populaţii, venite în special din România, s-au agravat", afirmau activiştii de pe teren, citaţi de Le Parisien, care precizau că distrugerea taberelor, expulzarea lor, cu sau fără acordarea unor sume de bani ca ajutor de întoarcere în ţară, nu au diminuat acest fenomen migratoriu, care rămânea stabil de la începutul anilor 2000.

Câteva luni mai târziu, în aprilie 2011, ministrul de Externe de atunci, Teodor Baconschi făcea o vizită la Paris, pe fundalul mai multor dispute în relaţia româno-franceză.

Baconschi spunea atunci că le-a prezentat "partenerilor francezi" liniile directoare ale strategiei naţionale a Guvernului român în privinţa romilor, precizând că a subliniat responsabilitatea care revine autorităţilor locale.

"Le-am prezentat partenerilor francezi liniile directoare ale strategiei naţionale pe care a adoptat-o Guvernul român în această privinţă până în anul 2020. Am subliniat faptul că principala responsabilitate revine autorităţilor locale, care trebuie să genereze proiecte eficiente de incluziune şi de asigurare a unor locuri de muncă şi de acces la locuinţe decente sau la servicii medicale normale", susţinea Baconschi.

În acest context, desfiinţarea taberelor de romi a continuat, presa franceză semnalând la doar câteva zile după vizita ministrului român de Externe că aproximativ 40 de romi, români şi bulgari, care locuiau de trei luni într-o tabăra construită ilegal între Lille şi La Madeleine au fost evacuaţi şi că alţi 80, dinVenissieux, precum şi 90 din Lyon urmau să fie escortaţi până la frontieră.

În plus, pe fondul polemicilor din Franţa, o tabără de romi români situată în apropierea castelului Maugere, la est de Montpellier (sudul Franţei), a fost atacată cu cocteiluri Molotov. Atacatorii au incendiat o rulotă şi un autovehicul, pe care le stropiseră cu benzină, stabilindu-se că şase bărbaţi ar fi fost implicaţi în acest act de vandalism.

Autorităţile franceze au continuat şi în 2011 să rămână preocupate de creşterea numărului de repatrieri, în iunie, ministrul francez de Interne Claude Gueant declarând că noua lege privind imigraţia "ar trebui să permită creşterea rapidă a numărului anual de repatrieri" ale imigranţilor ilegali, obiectivul pentru acel an fiind de 28.000 de plecări.

Claude Gueant a apărat bilanţul Guvernului în privinţa imigraţiei, arătând că, din 2007, 210.000 de persoane în situaţie neregulamentară au fost conduse la graniţe.

"Înainte de 2002, socialiştii expulzau 8.000 de imigranţi ilegali pe an, faţă de 28.000 în prezent", preciza el.

Organizaţiile neguvernamentale franceze au continuat să denunţe politicile "inumane" ale Parisului faţă de romi, arătând că situaţia acestora nu s-a schimbat deloc în bine la un an de la campania de expulzări a preşedintelui Nicolas Sarkozy.

Potrivit asociaţiei Romeurope, "măsurile tranzitorii" adoptate de Paris sunt principala problemă, dat fiind că românii şi bulgarii sunt trataţi diferit de alţi cetăţeni europeni, având nevoie de permise de lucru pentru a se angaja în Franţa.

Pe de altă parte, organizaţia Medecins du Monde a reproşat Guvernului francez că a prezentat romii ca pe o "ameninţare" pentru a-i convinge să nu rămână în Franţa şi pentru a-şi îmbunătăţi statisticile privind lupta împotriva imigraţiei ilegale.

În acelaşi timp, echipele organizaţiei de la Bordeaux, Lyon, Marsilia sau Strasbourg avertizau asupra faptului că "un nou val de expulzări masive" se pregătea pentru vara lui 2011.

Criticile la adresa preşedintelui Nicolas Sarkozy au continuat, politica sa, iniţiată doar pentru a creşte în sondaje, fiind catalogată drept "o încercare lipsită de onoare de a hărţui romii din Franţa", acţiune care s-a dovedit a fi "un eşec", pentru că romii repatriaţi în Bulgaria şi România s-au întors şi trăiesc în condiţii mai dure, iar "adevărul trist este că preşedintele ştia ce se va întâmpla", scria The Independent.

În urmă cu un an, Viviane Reding afirma că Franţa a adoptat toate modificările legislative solicitate de CE pentru asigurarea respectării directivei privind libera circulaţie, adăugând că autorităţile de la Paris au asigurat "toate garanţiile care îi protejează pe cetăţenii Uniunii împotriva expulzărilor arbitrare şi tratamentelor discriminatorii".

La începutul lunii octombrie, preşedintele Oficiului Francez pentru Imigraţie şi Integrare (OFII), Arno Klarsfeld, a venit în România, într-o vizită de trei zile, pentru a "promova proiecte de reintegrare a populaţiei rome".

"Franţa este una dintre puţinele ţări europene care incită romii să plece (de pe teritoriul său-n.red.) cu 300 de euro, cu proiecte de reinserţie. Prin urmare, nu este nimic inuman din partea Franţei să vrea să incite romii care trăiesc în tabere insalubre să se întoarcă în România. Franţa nu poate accepta ca la porţile Parisului, în condiţiile în care ne-a luat atât de mult timp să scăpăm de mahalale, să revenim la perioada mahalalelor", spunea Klarsfeld într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti.

La o lună după vizita sa în România, Franţa anunţa că este hotărâtă să continue programul de reinserţie socială a romilor repatriaţi voluntar în România, demarat în 2006, fixându-şi ca obiectiv să finanţeze 80 de proiecte suplimentare în 2012.

Până atunci, din 2006, când a fost lansat programul de reinserţie socială a romilor, au fost finanţate 498 de proiecte cu o investiţie de două milioane de euro, potrivit Oficiului francez pentru imigraţie şi integrare.

Sursa citată arăta însă că beneficiarii nu reprezintă însă decât 1,6 la sută dintre cei care au acceptat voluntar să se întoarcă în ţara de origine în ultimii cinci ani.

Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a continuat însă să critice programul de expulzări al Franţei, arătând că evacuările forţate şi expulzările colective ale romilor de origine română şi bulgară din Franţa, în vara lui 2010, constituie o încălcare agravată a prevederilor Cartei Sociale Europene.

În rezoluţia sa, Comitetul îndemna Franţa să prezinte, într-o reuniune viitoare, măsurile adoptate sau pe care intenţionează să le adopte ca răspuns la situaţia descrisă în reclamaţie. Parisul era îndemnat, de asemenea, să prezinte situaţia cooperării sale în acest sens cu România şi Bulgaria.

Totodată, reprezentanţii CE şi ai Consiliului UE, la o dezbatere organizată în PE pe tema situaţiei romilor, au catalogat drept "o ruşine a Europei" actele de discriminare la adresa reprezentanţilor acestei etnii.

În 26 noiembrie, ministrul de Externe Teodor Baconschi arăta că dezaprobă utilizarea aluziilor de factură negativă la adresa cetăţenilor români într-o emisiune difuzată de un post de radio din Franţa, arătând că a devenit "revoltătoare identificarea persistentă a românilor cu fenomenul cerşetoriei".

Baconschi menţiona că respinge cu fermitate orice formă de discriminare, stigmatizare colectivă şi xenofobie, precum şi utilizarea de mesaje sau stereotipuri cu caracter discriminatoriu la adresa cetăţenilor români.

2012

În luna ianuarie, ministrul francez de Interne Claude Gueant, susţinător al unei lupte stricte împotriva imigraţiei, saluta creşterea puternică a numărului de străini expulzaţi în 2011, care a ajuns la 32.922, referindu-se din nou la infracţiunile comise de români.

"Acest număr este mai mare cu 5.000 decât cel fixat iniţial. Este cel mai ridicat număr atins vreodată", spunea Gueant la prezentarea bilanţului său pe 2011 în acest domeniu, fixând imediat la 35.000 obiectivul pentru anul în curs.

Acţiunile de repatriere a romilor din Franţa au continuat, aproape 170 de români fiind trimişi acasă, contra unei sume de 300 de euro, încă de la începutul lunii ianuarie.

În februarie, noi discuţii contradictorii apar în Franţa, după ce Francois Hollande a propus "organizarea unei soluţii" pentru romii din Franţa prin crearea unor "tabere" pentru ca "această populaţie să nu se instaleze oriunde".

Preşedintele UMP Jean-Francois Cope denunţa "propunerile halucinante" şi se declara surprins de "faptul că Hollande pronunţă cuvântul «tabără» şi cuvântul «soluţie», iar peisajul media nu se trezeşte".

Francois Hollande a continuat să critice dur politica Administraţiei Nicolas Sarkozy faţă de romi, arătând că aceasta este responsabilă de starea precară în care se află familile de romi.

"Sarkozy a transformat un grup de persoane în ţapi-ispăşitori pentru aplicarea unor politici din ce în ce mai represive. Am denunţat în permanenţă şi voi continua să denunţ stigmatizarea periculoasă lansată în august 2010 la adresa romilor: expulzări brutale, stigmatizarea unui grup, interdicţii de a munci şi a beneficia de educaţie", scris Francois Hollande într-o scrisoare adresată asociaţiei Romeurope.

Cu toate acestea, ministrul francez de Interne, Claude Gueant, arăta, în mai, că mizează pe expulzarea a 40.000 de imigranţi aflaţi în situaţie ilegală în 2012, ceea ce ar reprezenta o creştere de aproximativ 20 la sută faţă de anul trecut.

Pe de altă parte, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Philippe Gustin, spunea că romii care se află încă în Franţa pot lua exemple pozitive de la cei care şi-au deschis o afacere în România cu banii primiţi de la statul francez.

"Sunt cazuri care funcţionează când vorbim de romii repatriaţi de autorităţile franceze. Există soluţii. Am vizitat un şantier în localitatea Şag. Este vorba despre construcţia unui after school într-un cartier de romi. Deci banii sunt cheltuiţi tot în favoarea lor. Nu este uşor, dar trebuie să folosim aceste exemple pozitive pentru a continua", spunea Philippe Gustin.

Consilierul de stat Damian Drăghici declara că una dintre problemele de bază este că romii nu au acte de identitate, afirmând că vrea găsirea unei soluţii pe termen mediu şi lung pentru reprezentanţii acestei etnii. Acesta arăta, în iulie, că va merge în Franţa pentru a discuta cu autorităţile acestei ţări problema romilor şi pentru a găsi, împreună, soluţii pentru aceştia.

Organizaţiile neguvernamentale au semnalat însă că expulzările din Franţa au continuat chiar şi după schimbarea conducerii ţării.

"De la preluarea puterii de către stânga, au fost evacuate mai multe tabere şi au fost efectuate expulzări", afirmat Laurent El Ghozi, de la Romeurope, precizând că românii şi bulgarii, în special romi, constituie o treime dintre persoanele expulzate în ultimii ani de Guvernul de dreapta.

"Zeci de familii de romi din regiunea Rhône-Alpes, expulzaţi voluntar în România", "Numărul românilor de etnie romă expulzaţi joi din Franţa este de 240" sau "Operaţiunile împotriva romilor din Franţa vizează aproximativ 600 de români" sunt doar câteva dintre titlurile apărute în presa franceză în urmă cu doar o lună, în timp ce Comisia Europeană dă asigurări că urmăreşte cu atenţie operaţiunile autorităţilor franceze pentru demolarea taberelor de romi, aşteptând garanţii că expulzările nu sunt efectuate în mod arbitrar.

La o zi după ce Franţa a fost pusă sub supraveghere de către Uniunea Europeană, ministrul frnacez de Interne anunţa că Parisul a "pus capăt politicii cifrelor" în privinţa expulzării romilor şi intenţionează să evite "stigmatizarea" acestora.

În 22 august, Guvernul francez decidea să "slăbească constrângerile" asupra accesului romilor la locuri de muncă, "suprimând taxa" datorată de angajatori şi "lărgind" domeniul meseriilor la care aceştia pot avea acces.

Pe 25 august, premierul francez Jean-Marc Ayrault anunţa decizia Parisului de a negocia cu guvernele României şi Bulgariei pe tema romilor şi arăta că va solicita "în zilele următoare" o reuniune a Consiliul European în vederea unei soluţionări "la scară europeană" a problemei etnicilor romi.

La începutul lunii septembrie, comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, recunoştea într-un interviu pentru Le Monde "o schimbare de atitudine" a Guvernului francez, care "încearcă să îi integreze" pe romi.

Dar Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, se declara, pe 10 septembrie, "îngrijorat" şi solicita Parisului "eforturi suplimentare" pentru această comunitate.

În această vară, mai multe tabere de romi au fost evacuate de către poliţie, suscitând un disconfort în cadrul taberei de stânga şi protestul unor asociaţii, în timp ce politica de expulzări colective în perioada lui Nicolas Sarzkozy a provocat critici aspre din partea Comisiei Europene.

La sfârşitul lui august, ministrul francez de Interne Manuel Valls declara, referitor la problema romilor din România şi Bulgaria, că vrea "să înţeleagă de ce nu se desfăşoară politici de inserţie puternice".

Anterior, el acuza "ţările de origine" că implimentează "politici care discrimnează de decenii aceste populaţii", confruntate cu sărăcia, şomajul şi analfabetismul.

În 11 septembrie, Manuel Valls declara că Franţa "nu poate primi toată mizeria lumii şi a Europei", el spunând că, înainte de sfârşitul lunii septembrie, 7.000 de români sau bulgari vor fi repatriaţi prin sistemul de ajutor pentru reîntoarcere.

Comunitatea de romi în Franţa este estimată la aproximativ 15.000 de persoane. Manuel Valls a recunoscut că dacă mii (de romi) au părăsit teritoriul francez de la instalarea la putere în mai 2012 a Guvernului socialist sunt "şi alţii care au sosit".

Ministrul francez de Interne, Manuel Valls, şi ministrul-delegat pentru Afaceri Europene, Bernard Cazeneuve, au venit miercuri, 12 septembrie 2012, în România pentru a încerca să trateze în mod direct problema romilor, relansată în această vară în Franţa prin evacuarea taberelor, urmată de expulzări.

Preşedintele Traian Băsescu le-a spus miniştrilor francezei că Bucureştiul nu poate accepta formulări de genul "România e responsabilă de alungarea populaţiei de etnie romă", şeful statului precizând: "România nu-şi alungă niciun cetăţean de pe teritoriul ei".

"În problema romilor, vă asigur că suntem deschişi la o totală colaborare, inclusiv la retrimiterea de poliţişti în Franţa, însă nu putem accepta formulări de genulul «România este reponsabilă de alungarea populaţiei de etnie romă, care se vede nevoită să se refugieze în Franţa». Vreau să ştiţi că România nu îşi alungă niciun cetăţean de pe teritoriul ei", a subliniat Traian Băsescu.

Ministrul francez de Interne a spus că vizita delegaţiei ministeriale franceze la Bucureşti are loc la dorinţa şefului statului francez. "Dorim soluţii concrete şi toată lumea să-şi asume responsabilităţi (în problematica populaţiei rome, n.r.)", a spus oficialul francez.