Cseke: În discuţiile despre reorganizarea teritorială ar trebui pornit de la proiectul UDMR

Cseke Attila a declarat, luni, la Cluj, că proiectul UDMR este unul "mai viabil" faţă de proiectul PDL, pe care nu l-a văzut şi care nu a fost aprobat în coaliţie.

"UDMR are un proiect de act normativ scris, care a trecut de Senat, aprobat inclusiv de o parte a coaliţiei, şi care e în curs de analiză la Camera Deputaţilor. Credem că acel proiect ar trebui analizat, discutat, poate îmbunătăţit din anumite puncte de vedere. Credem şi noi că o reorganizare administrativ-teritorială a României este necesară, dar trebuie să plecăm, din punctul nostru de vedere, de la acest proiect de act normativ care prevede 16 regiuni de dezvoltare. Ceea ce ni se propune, opt regiuni sau opt judeţe mari, trebuie analizat serios. Sunt exemple evidente, judeţul Harghita cu judeţul Alba sau judeţul Bihor cu Bistriţa-Năsăud sau Vrancea cu Constanţa, care nu au foarte multe legături, nu numai de tradiţie, dar nici din punctul de vedere al istoriei şi culturii. Credem că proiectul nostru este mai viabil. Noi avem un proiect scris, în timp ce celălalt proiect încă nu l-am văzut, l-am discutat, dar nu este aprobat în coaliţie", a spus ministrul Sănătăţii.

Întrebat dacă este de acord cu declaraţia preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, potrivit căreia locuitorii din secuime ar putea ieşi în stradă pentru a protesta dacă proiectul PDL de reorganizare este pus în aplicare, Cseke a precizat că împărtăşeşte acelaşi punct de vedere din ultimele săptămâni.

"Suntem pe acelaşi punct de vedere pe care l-am avut şi în ultimele săptămâni", a spus Cseke Attila.

Liderul UDMR Kelemen Hunor nu exclude posibilitatea ca locuitorii din Harghita şi Covasna să iasă în stradă şi să protesteze paşnic faţă de reorganizarea administrativ-teritorială, apreciind că protestul este un mijloc democratic prin care oamenii pot să îşi spună părerea despre un lucru sau altul.

Kelemen declara, duminică, faptul că intenţia UDMR este să blocheze demersul de reorganizare iniţiat de PDL, folosind mijloace parlamentare, democratice, prin Guvern sau prin Parlament.

"Vorbim de mijloace democratice. Protestul paşnic este un mijloc democratic de a spune părerea despre un lucru sau alt lucru. Intenţia noastră este ca un astfel de subiect privind reorganizarea să fie repede stins şi dacă nu există consens în coaliţie să lăsăm totul şi să revenim mai târziu, peste un an, peste o jumătate de an", afirma Kelemen.

Proiectul PDL de reorganizare administrativă vizează trecerea de la 41 de judeţe la opt, iar capitalele acestor judeţe vor fi Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Craiova, Constanţa, Iaşi, Ploieşti şi Bucureşti, anunţa liderul PDL Ioan Oltean.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, declara că Uniunea nu poate accepta varianta transformării regiunilor de dezvoltare în opt "judeţe-mamut", neexistând argumente suficiente pentru asta, şi avertiza că dacă PDL va insista pe acest proiect va exista o problemă în Parlament şi nu va mai fi majoritate.

Proiectul de lege al UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare prevede înfiinţarea a şaisprezece regiuni de dezvoltare, printre care una în care sunt grupate judeţele Covasna - Harghita - Mureş, precum şi organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare. În proiect se menţionează că pe terioriul României sunt constituite 16 regiuni şi cinci macroregiuni de dezvoltare, care nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.

Cele 16 regiuni de dezvoltare sunt: Botoşani - Suceava, Bacău - Iaşi - Neamţ - Vaslui, Brăila - Buzău - Galaţi - Vrancea (macroregiunea I), Constanţa - Tulcea, Bucureşti, Călăraşi - Ialomiţa - Ilfov, Giurgiu - Teleorman, Dolj - Mehedinţi - Olt (macroregiunea II), Gorj - Vâlcea, Argeş - Dâmboviţa - Prahova (macroregiunea III), Arad - Caraş-Severin - Timişoara, Alba - Hunedoara, Sibiu - Braşov (macroregiunea IV) şi Covasna - Harghita - Mureş, Bistriţa-Năsăud - Cluj - Maramureş şi Bihor - Sălaj - Satu-Mare (macroregiunea V).