Cum a reuşit România "să zdruncine încrederea" UE şi NATO

Reacţiile din ultima lună venite din partea oficialilor UE şi NATO faţă de România ilustrează că ne aflăm în faţa unei crize de credibilitate fără precedent. Aceasta îşi are cauzele în războiul politic intern pe marginea încercării de demitere a preşedintelui Băsescu şi a fost amplificată de declaraţiile total neprotocolare ale preşedintelui interimar Crin Antonescu şi ale premierului Victor Ponta faţă de partenerii externi.

Doi politicieni care nu au avut o contribuţie pe parcursul aderării se "răzvrătesc", în unele momente iresponsabil, răspunzând criticilor care vin de la Washington şi Bruxelles cu alte critici, care iau forma unor atacuri la persoană. Naţionalismul populist pe care îl îmbracă discursul public din ultima vreme al lui Crin Antonescu şi Victor Ponta gâdilă orgoliul unei părţi importante din populaţie, care-şi regăseşte astfel "mândria" în faţa marilor puteri, dar creează îngrijorare şi ridică semne de întrebare în cercurile politice occidentale, acolo unde un astfel de limbaj pare, în cel mai bun caz, bizar.

Angela Merkel "dă declaraţii pe ce i-a spus Băsescu la telefon" (Antonescu, 13.08), Barroso, "ditamai şeful CE, tratează România neglijent şi îi trimite d-lui Ponta scrisori din vacanţă" (Antonescu 13.08), "Viviane Reding este în campanie pentru PDL" (Ponta, 25.07). Atitudinea liderilor de la Bucureşti zădărniceşte, cu fiecare declaraţie, progresele în materie de politică externă, dar şi de imagine în plan internaţional, la care au muncit cel puţin două generaţii de politicieni înaintea lor.

Primii care au vorbit despre nevoia ca ţara noastră să devină membră NATO au fost, imediat după Revoluţie, Corneliu Coposu, Ion Raţiu şi Regele Mihai.

Citeşte mai multe despre cum a reuşit România "să zdruncine încrederea" UE şi NATO pe www.gandul.info