Cum ar împărţi România UDMR şi PCM

Organizaţiile judeţene ale Partidului Civic Maghiar (PCM) din Covasna, Harghita şi Mureş, au formulat un comunicat cu privire la reorganizarea administrativă a ţării, a declarat miercuri într-o conferinţă de presă, preşedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef.

Kulcsar Terza Jozsef a spus că cele trei organizaţii ale PCM susţin o regionalizare asimetrică, "foarte potrivită" pentru România, în vederea formării comunităţilor administrativ-teritoriale.

Din punctul de vedere al organizaţiilor PCM din cele trei judeţe, regiunile acceptabile sunt:

• Moldova de Nord- Bucovina

• Moldova de Sud

• Muntenia

• Oltenia

• Dobrogea

• Banatul

• Partium (regiunea Crişurilor)

• Transilvania de Nord

• Maramureş

• Transilvania de Sud

• Bucureşti

• Ţinutul Secuiesc

Kulcsar Terza Jozsef a afirmat că este important ca aceste regiuni să fie formate în urma unor negocieri politice, prin consultarea populaţiei, "eventual prin referendum", precum şi prin respectarea idenţităţilor istorice, culturale şi minoritare şi a politicii regionale a Uniunii Europene.

"Noua hartă administrativă a României nu trebuie făcută în spatele uşilor închise, în urma unor compromisuri politice sau electorale", a conchis Kulcsar Terza Jozsef.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, marţi, după şedinţa coaliţiei, că Uniunea nu poate accepta varianta transformării regiunilor de dezvoltare în opt "judeţe-mamut", neexistând argumente suficiente pentru asta, şi avertizează că dacă PDL va insista pe acest proiect va exista o problemă în Parlament şi nu va mai fi majoritate.

Marţi seară, Boc a declarat, la postul public de televiziune, că PDL va continua discuţiile cu partenerii de coaliţie pentru reorganizarea administrativă a ţării, menţinându-şi opinia că ideea constituirii a opt judeţe mari este cea mai bună, iar angajarea răspunderii pentru acest proiect rămâne o variantă luată în calcul.

Proiectul de lege al UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare prevede înfiinţarea a şaisprezece regiuni de dezvoltare, printre care una în care sunt grupate judeţele Covasna - Harghita - Mureş, precum şi organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare.

În proiect se menţionează că pe terioriul României sunt constituite 16 regiuni şi cinci macroregiuni de dezvoltare, care nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.

Cele 16 regiuni de dezvoltare sunt:

macroregiunea I

• Botoşani - Suceava

• Bacău - Iaşi - Neamţ - Vaslui

• Brăila - Buzău - Galaţi - Vrancea

macroregiunea II

• Constanţa - Tulcea

• Bucureşti

• Călăraşi - Ialomiţa - Ilfov

• Giurgiu - Teleorman

• Dolj - Mehedinţi - Olt

macroregiunea III

• Gorj - Vâlcea

• Argeş - Dâmboviţa - Prahova

macroregiunea IV

• Arad - Caraş-Severin - Timişoara

• Alba - Hunedoara

• Sibiu - Braşov

macroregiunea V

• Covasna - Harghita - Mureş

• Bistriţa-Năsăud - Cluj - Maramureş

• Bihor - Sălaj - Satu-Mare