Cum i-a cumpărat premierul Ponta, de la masa Guvernului, panourile electorale candidatului Ponta

O lege care impunea serioase restricţii în publicitatea stradală, iniţiată de Guvern în 2011 şi susţinută în iunie, la momentul votului în Parlament, atât de PSD, cât şi de Cabinetul Ponta, a fost amânată prin ordonanţă de urgenţă, cu semnătura premierului şi la iniţiativa viceprim-ministrului Liviu Dragnea, până după alegerile prezidenţiale. Ordonanţa aprobată discret, fără dezbatere publică şi fără a fi anunţată pe agenda şedinţei de Guvern, a fost adoptată de Cabinetul Ponta a doua zi după ce al doilea mare jucător din publicitatea outdoor, Affichage România, a fost vândut de grupul elveţian APG SGA SA lui Rene Rosenberg, apoi lui Liviu Uruc, prieten apropiat al lui Alexandru Iacobescu, la rândul său, omul de încredere al deputatului PSD Sebastian Ghiţă. În egală măsură, ordonanţa le-a adus beneficii imediate şi noilor investitori români din Euromedia, vândută cu trei luni înainte companiei autohtone Createlier, în care acţionari sunt deopotrivă oameni de afaceri aflaţi în relaţii bune cu Sebastian Ghiţă pe de o parte şi cu PDL-iştii Vlad Moisescu şi Dan Cristian Popescu de cealaltă parte.

În seria "Tu ştii ce mai fac banii tăi?", Gândul arată astăzi ce avantaje le-a adus ordonanţa „Dragnea-Ponta" candidaţilor la prezidenţiale, între care Victor Ponta este beneficiar direct, dar şi operatorilor de publicitate stradală păsuiţi până la 1 octombrie 2015 cu desfiinţarea a mai bine de jumătate dintre panourile pe care le deţin în prezent. Totodată, vedeţi cum a plătit Guvernul 840.000 de euro din programul "Regio", chiar înaintea campaniei electorale, pentru o "campanie media" care sintetizează realizările guvernamentale cu bani europeni. 270.000 de euro dintre aceştia au ajuns în publicitatea stradală, mai bine de jumătate fiind atribuiţi de Ministerul Dezvoltării, printr-o licitaţie cu un singur ofertant, companiei Euromedia.

 Cu 10 luni înaintea campaniei electorale pentru prezidenţiale, România avea, votată în Parlament şi promulgată, o lege care urma să impună, din prima zi a anului electoral, reguli stricte care ar fi anulat, aşa cum se estimează în piaţa de publicitate, peste jumătate din spaţiile de panotaj din marile oraşe din ţară. De la centrele istorice ale oraşelor, la spaţiile verzi ornamentale, la intersecţii şi sensuri giratorii, la faţadele vitrate ale clădirilor, toate deveneau locuri interzise publicităţii stradale, inclusiv celei electorale, începând cu 1 ianuarie 2014. Primăriile primeau puterea de a scoate panourile publicitare din centrele oraşelor, inclusiv de pe proprietăţi private, dacă acestea încălcau principii arhitecturale şi de urbanism, dar şi obligaţia de a scoate la licitaţie toate spaţiile publice pe care le deţin în acest scop. Se eliminau astfel complet actualele contracte de asociere între administraţiile publice şi operatorii din outdoor, avantajoase mai ales pentru cei din urmă, aşa cum Gândul a arătat.

Cei pentru care panotajul stradal este o afacere de 30 de milioane de euro pe an urmau, în schimb, să piardă bani. Dincolo de desfiinţarea unor amplasamente centrale, aflate acum printre cele mai căutate şi mai bine plătite de brandurile comerciale, aveau obligaţia unor noi cheltuieli: înlocuirea panourilor şubrede cu unele bine ancorate, obţinerea mai multor autorizaţii şi reînnoirea celor actuale, consultarea unor experţi tehnici, dar şi inscripţionarea tuturor amplasamentelor cu numele operatorului, codul de identificare fiscală şi numărul autorizaţiei.

La şase luni după ce legea a ajuns în Monitorul Oficial, votată în Parlament de toate partidele, cu doar două abţineri şi un vot împotrivă, şi cu numai trei săptămâni înainte ca publicitarii să-şi piardă o mare parte dintre spaţiile actuale, legea a fost amânată de la aplicare de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, până la 1 octombrie 2015. Câştigătorii imediaţi: Euromedia, Affichage România şi Getica OOH, cei mai importanţi jucători din outdoor, prospăt trecuţi în acel moment din proprietatea unor mari companii europene fie în cea a unor investitori români apropiaţi politicienilor Sebastian Ghiţă (PSD), Vlad Moisescu )PDL) şi Dan Cristian Popescu (PDL), fie în cea a unui offshore cipriot. Amânarea se dovedeşte însă la fel de avatajoasă şi pentru candidaţii la prezidenţiale, între care se numără chiar premierul semnatar al OUG 108/2013.

Citeşte continuarea materialului pe www.gandul.info.