Cum va fi modificată OUG 114 de către Guvernul Orban

Proiectul de lege pregătit de Guvern care modifică OUG 114/2018 arată că indemnizaţiile demnitarilor nu vor creşte în 2020, ci vor fi menţinute la nivelul lunii decembrie a acestui an.

„Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2019”, conform draftului Executivului Orban.

Forma în vigoare a ordonanţei de urgenţă 114 stipulează că „Începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018”.

De asemenea, valoarea indemnizaţiei de hrană pentru personalul din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice rămâne şi în 2020 la nivelul din acest an.

„Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în anul 2020, valoarea indemnizaţiei de hrană se menţine la nivelul din anul 2019”, arată noul alineat introdus prin proiectul de lege care modifică OUG 114.

Din ianuarie 2020, cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit este menţinut la nivelul de 6.240 de lei.

„(3) Prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit se menţine la nivelul de 6.240 lei”, conform sursei citate.

Interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat

Pensia nu poate fi cumulată cu veniturile realizate de salariaţii autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, cât şi cei care lucrează în regii autonome, societăţi naţionale, companii naţionale şi din societăţi comerciale al căror capital social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială, conform proiectului de lege al Guvernului.

Pensionarii prevăzuţi în iniţiativa legislativă, care au activităţi profesionale pe baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie.

Angajaţii la stat care desfăşoară activităţi profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a legii, să îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie.

Totodată, aceştia au obligaţia ca, „în termen de 15 zile de la data survenirii situaţiei de cumul, să îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie”.

Cei care nu declară în scris aceste lucruri vor fi concediaţi

„Neîndeplinirea obligaţiei privind exprimarea opţiunii în termenul prevăzut alin. (1) şi (2) constituie cauză de încetare de drept a raporturilor de muncă stabilite în baza contractului individual de muncă sau a actului de numire în funcţie, precum şi a raporturilor de serviciu”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

„În cazul în care opţiunea este exprimată în termenul prevăzut la alin. (1) şi (2), plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a fost exprimată opţiunea pentru continuarea activităţii. Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari, cu respectarea termenului general de prescripţie”, conform sursei citate.

Prevederile sunt aplicabile şi beneficiarilor de pensie de serviciu stabilită prin legi speciale.

Măsurile care instituie taxa pe activele financiare, abrogate din ianuarie 2020

Proiectul de lege al Guvernului prevede şi abrogarea, începând cu 1 ianuarie 2020, a măsurilor în domeniul investiţiilor publice şi a celor fiscal-bugetare. Mai exact, de la începutul anului viitor este abrogată obligaţia pentru instituţiile bancare de a plătit taxa pe active financiare, în situaţia în care media trimestrială ROBOR depăşeşte pragul de 2%.

Este abrogată şi prevederea care spune că media trimestrială ROBOR este stabilită „pe baza ratelor ROBOR la 3 luni şi la 6 luni, calculate şi publicate de Banca Naţională a României pentru ultimul trimestru/semestru anterior trimestrului de calcul”, cum arată textul în vigoare al OUG 114/2018.

Instituţiile bancare nu vor mai fi obligate, de la 1 ianuarie 2020, „să declare şi să plătească trimestrial taxa pe active, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează taxa pe active”, aşa cum este în OUG 114, în forma actuală.

Detaşarea pe posturile vacante din instituţiile publice se face numai cu personal din autorităţi publice

De la începutul anului viitor, potrivit proiectului de lege al Guvernului care modifică OUG 114, ocuparea prin detaşare a posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice poate fi realizată numai cu personal angajat în instituţiile şi autorităţile publice, cât şi în regii autonome de interes naţional.

Detaşările care nu întrunesc condiţiile prevăzute mai sus încetează de drept, începând din 1 ianuarie 2020.

Punctul de amendă, prevăzut în Codul Rutier rămâne la 145 de lei şi anul viitor, conform iniţiativei legislative a Executivului.

Pensiile private

Proiectul de lege elimină posibilitatea mutării banilor contribuiţi la pensie de la sistemul de economisire privat la Pilonul I şi anulează prevederile care instituiau necesitatea majorării capitulului social pentru societăţile de administrare a fondurile de pensii private Pilon II.

„După aderare sau repartizare, participanţii sunt obligaţi să contribuie la un fond de pensii şi nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată perioada pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii, până la deschiderea dreptului la pensia privată”, arată proiectul Guvernului.

„Capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii este echivalentul în lei, calculat la cursul de schimb al Băncii Naţionale a României la data constituirii, al sumei de 4 milioane euro”, conform propunerii legislative a Executivului.

Reglementările în energie: Preţuri liberalizate de la 30 iunie şi 31 decembrie 2020

În ceea ce priveşte sectorul gazelor naturale, proiectul de act normativ stabileşte că plafonarea preţurilor la gaze naturale la 68 lei/MWh pentru consumatorii casnici şi producătorii de energie termică destinată consumului casnic îşi încetează efectul la data de 30 iunie 2020.

În materie de comercializare a energiei electrice la preţ plafonat, energie electrică destinată consumatorilor casnici, proiectul de act normativ instalează o perioadă de tranziţie mai lungă decât la gaze, care ridică plafonul la data de 31 decembrie 2020. Efectiv, comercializarea energiei electrice în regim reglementat stabilit de ANRE încetează la această data.

De asemenea, proiectul re-adaugă la atribuţiile ANRE stabilirea ratei reglementate de rentabilitate (RRR) pentru companiile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice şi gaze naturale, precum şi atribuţiile de reglementare a nivelului unor tarife şi contribuţii precum cea de 2% din cifra de afaceri. Astfel, nivelul contribuţiei datorată ANRE din cifra de afaceri, care înainte de OUG114/2018 era de 0,1%, va fi stabilită de instituţie. RRR a fost stabilită prin OUG 114/2018 la 5,66% (+1% pentru noi investiţii) şi ulterior majorată la 6,92% prin OUG 19/2019 cât este în prezent.

"Neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor prevăzute în prezenta propunere de act normativ ar putea avea consecinţe negative, pe de o parte de natură să afecteze funcţionarea pieţei gazelor naturale din România în condiţii de transparenţă, concurenţă şi nediscriminare şi să conducă la afectarea siguranţei în asigurarea continuităţii aprovizionării cu gaze naturale a clienţilor finali, în special a celor casnici, în această iarnă şi, pe de altă parte, de natură să determine înaintarea cauzei deschise de Comisia Europeană împotriva României în faza contencioasă, la Curtea de Justiţie a Uniunii europene, generând posibilitatea de a crea o sarcină financiară semnificativă pentru Statul Român", se arată în proiectul de act normativ.

România a obţinut de la Comisia Europeană termenul de 26 decembrie pentru introducerea în legislaţia naţională a unui nou calendar de liberalizare a pieţei gazelor pentru a se evita ajungerea la Curtea Europeană de Justiţie în contextul declanşării unei proceduri de infringement de către Comisia Europeană ca urmare a OUG114/2018.

ANRE are termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii să elaboreze cadrul de reglementare în concordanţă cu prevederile acesteia.

Schimbări pentru PNDL

Programul naţional de dezvoltare locală se mută de asemenea la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei şi se instituie un mecanism de control al banilor.

Astfel, în situaţia în care solicitările de transfer depăşesc 80% din creditele bugetare disponibile în anul în curs, prevăzute în buget, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării si Administraţiei procedează la înştiinţarea beneficiarilor contractelor de finanţare cu privire la data limită până la care aceştia mai pot depune solicitări de finanţare şi efectuează transferurile către beneficiari în limita creditelor bugetare disponibile, în ordinea cronologică depunerii solicitărilor.

Dacă se constată că există sume disponibile, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării si Administraţiei înştiinţează beneficiarii asupra acestui fapt şi prelungeşte termenul de depunere a solicitărilor până la utilizarea integrală a creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie.

În cazul în care cuantumul solicitărilor depuse depăşesc creditele bugetare aprobate în bugetul Ministerului, disponibile în anul în curs, acestea se restituie beneficiarilor.

După primirea înştiinţării beneficiarii trebuie să dispună măsurile necesare evitării înregistrării de arierate, respectiv sistarea livrării de bunuri, prestarea de servicii, execuţia de lucrări. În caz contrar, aceştia continuă implementarea obiectivelor de investiţii din surse proprii sau alte surse legal constituite.

În situaţia suplimentării creditelor bugetare, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării si Administraţiei notifică beneficiarii cu privire la reluarea transferurilor în condiţiile anterioare.

Modificări la Fondul de Dezvoltare şi Investiţii – nu se mai alocă împrumuturi prin FDI

O prevedere a proiectului de lege care modifică OUG 114/2018 arată că „Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, mecanism specific de finanţare în domeniul investiţiilor publice, denumit în continuare Fond, fără personalitate juridică, este gestionat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, printr-un cont de disponibil”, conform draftului de document obţinut de MEDIAFAX.

De asemenea, valoarea împrumuturilor acordate pentru proiectele de investiţii finanţate prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, pentru care există contracte de finanţare în derulare, pe un interval de maxim 20 se diminuează la valoarea sumelor aferente lucrărilor efectuate şi recepţionate de către beneficiari.

Sunt modificate o serie de prevederi privitoare la dobânda aferentă împrumuturilor, după cum urmează:

„- Dobânda aferentă împrumuturilor acordate se calculează pe fiecare an calendaristic, la soldul împrumutului, începând cu data tragerii, cu convenţia număr de zile calendaristice/360. Dobânda astfel calculată se comunică Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, care are obligaţia de a o plăti în 30 de zile calendaristice de la data comunicării.

- Dobânda se asigură din bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei şi reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului.

- Rambursarea împrumuturilor se efectuează integral de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei începând cu 1 ianuarie 2020 din sumele prevăzute cu această destinaţie în buget. Convenţia de ȋmprumut ȋncheiată cu Ministerul Finanţelor Publice, respectiv scadenţarul aferent ȋmprumutului, se modifică corespunzător prevederilor prezentului alineat”, potrivit proiectului de lege.

Programul de finanţare a investiţiilor pentru dezvoltarea staţiunilor balneare, transferat la Ministerul Dezvoltării

Proiectul de act normativ mai propune redenumirea Programului privind staţiunile balneare, precum şi transferarea acestuia de la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză la Ministerul Dezvoltării.

„La data intrării în vigoare a prezentei legi, Programul de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea staţiunilor balneare se modifică în Programul pentru modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii balneare şi se transferă de la Comisia Natională de Strategie şi Prognoză la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei”, potrivit proiectului de lege al Guvernului.

În forma în vigoare a OUG 114/2018, Programul este finanţat integral din bugetul Secretariatului General al Guvernului (SGG), prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP).

Iniţiativa legislativă a Guvernului abrogă şi alte alineate privitoare la acest Program. Astfel, CNSP nu mai gestionează sumele aferente programului.

Este abrogată şi prevederea din OUG 114 care spune că „beneficiarii Programului staţiuni balneare sunt unităţile/subdiviziunile administrativ teritoriale, denumite în continuare UAT, şi societăţile înfiinţate în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

Prin urmare, nu mai sunt transferate fonduri publice către unităţile administrativ-teritoriale şi societăţile comerciale, prin acest program pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză nu mai răspunde de gestionarea Programului staţiuni balneare, potrivit proiectul de lege care modifică OUG 114/2018.

Este abrogată şi măsura care arată că „profilul şi conţinutul activităţii în investiţiile efectuate de către beneficiarii Programului staţiuni balneare vor fi menţinute cel puţin 10 ani de la accesarea sumelor din acest program”, prevăzută în OUG 114 care este în vigoare în prezent.

De asemenea, nu mai este valabilă, în proiectul de lege pregătit de Guvernul Orban, schema de ajutor de stat de minimis pentru beneficiarii Programului staţiuni balneare care a fost constituită şi operaţionalizată prin hotărâre a Executivului.

Programul „gROwth - investim în copii, investim în viitor”, transferat la Ministerul Dezvoltării

Proiectul de lege al Executivului Orban transferă Programul „gROwth - investim în copii, investim în viitor” de la CNSP la Ministerul Dezvoltării. Programul guvernamental înfiinţat prin OUG 114 care are ca scop susţinerea financiară a investiţiilor private în construcţia şi/sau înfiinţarea, amenajarea şi dotarea de grădiniţe cu profil sportiv, va fi administrat de Compania Naţională de Investiţii S.A.

„La data intrării în vigoare a prezentei legi, Programul «gROwth – investim în copii, investim în viitor», se transferă de la Comisia Naţionala de Strategie si Prognoza la Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei, prin Compania Naţională de Investiţii «CNI»- S.A”, conform draftului documentului obţinut de MEDIAFAX.

Totodată, alocaţia pe persoană, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de habitat şi de alimentaţie în cadrul grădiniţelor cu profil sportiv, va fi finanţată prin bugetul Ministerului Dezvoltării, prin CNI S.A., nu prin bugetul CNSP, cum e prevăzut acum în OUG 114. Proiectul elimină şi prevedea care stabileşte cuantumul alocaţiei respective prin hotărâre de Guvern pe bază de costuri standard.