Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei prin care Iohannis trebuie să semneze revocarea lui Birchall

"Curtea reţine că Preşedintele României nu a emis, nici până în prezent, decretele de vacantare a funcţiilor în urma propunerilor de revocare din funcţie înaintate de primul-ministru în data de 26 august 2019, deşi termenul legal de 15 zile a expirat. Raportând cele mai sus arătate la circumstanţele specifice prezentei cauze, Curtea constată că Preşedintele României a încălcat dispoziţiile constituţionale ale art.1 alin.(5) privind respectarea legilor, cu referire la normele incidente din Codul administrativ, mai sus indicate, precum şi ale art.147 alin.(4) din Constituţie, în considerarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale [Decizia nr.875/2018], refuzând să dea curs propunerii de revocare formulată de primul-ministru, propunere faţă de care, aşa cum s-a arătat mai sus, Preşedintele nu are un drept de opţiune", arată motivarea Curţii Constituţionale la decizia prin care constată conflictul parţial dintre prim-ministru şi preşedintele României.

"În concluzie, referitor la cele două propuneri de revocare înaintate de primul-ministru în data de 26 august 2019, Curtea constată că Preşedintele României avea şi are obligaţia constituţională şi legală să emită cele două decrete de revocare la propunerea primului-ministru. În lipsa unei atare acţiuni până în prezent, Curtea reţine că a existat şi există, în continuare, un conflict juridic de natură constituţională, generat de refuzul Preşedintelui de a emite respectivele decrete de revocare", mai arată motivarea.

De asemenea, CCR a constatat că preşedintele Klaus Iohannis a respins numirile miniştrilor Justiţiei, educaţiei naţionale şi viceprim-ministrului pentru implementrea parteneriatelor strategice ale României "prin aprecieri de ordin subiectiv".

"Curtea constată, în primul rând, o anumită contradicţie în ceea ce priveşte conţinutul acestor declaraţii publice, deoarece, pe de o parte, Preşedintele susţine că nu domnia sa are atributul numirii membrilor Guvernului, ci Parlamentul, în contextul modificării compoziţiei politice, dar, în acelaşi timp, respinge punctual, prin aprecieri de ordin subiectiv, propunerile formulate pentru ocuparea funcţiei de ministru al justiţiei, ministru al educaţiei naţionale şi viceprim-ministru pentru implementrea parteneriatelor strategice ale României. Or, Preşedintele poate refuza o singură dată o propunere de numire pe criterii ce ţin de corespunderea persoanei în funcţia propusă doar în ipoteza în care îşi exercită efectiv atribuţia prevăzută de art.85 alin.(2) din Constituţie, ceea ce, însă, domnia sa neagă, arătând că este mai întâi competenţa Parlamentului de a aproba propunerile primului-ministru", conform sursei citate.

De asemenea, judecătorii CCR constată că argumentul preşedintelui cu privire la schimbarea compoziţiei olitice a Guvernului nu justifică lipsa motivării refuzului numirilor.

"În consecinţă, Curtea constată că Preşedintele României a încălcat dispoziţiile art.147 alin.(4) din Constituţie, din perspectiva obligativităţii Deciziei nr.875/2018 şi că acesta urmează să răspundă, de îndată, în scris şi motivat, cu privire la refuzul propunerilor de numire în funcţia de ministru titular, înaintate de primul-ministru prin adresele din 26 august 2019", potrivit motivării CCR.

De asemenea Curtea nu poate accepta poziţia preşedintelui prin care arată că afirmaţiile sale nu reprezintă un refuz, ci simple opinii politice.

"Curtea reţine că din conţinutul declaraţiilor publice ale Preşedintelui se desprinde fără echivoc refuzul categoric al Preşedintelui de a numi miniştrii propuşi de primul-ministru, chiar dacă acestea conţin inclusiv afirmaţii ce pot fi calificate drept opinii politice şi nu doar aprecieri personale cu referire strict la nominalizările înaintate de primul-ministru pentru funcţia de membru al Guvernului. Curtea subliniază faptul că, în exercitarea atribuţiei de a numi miniştri, Preşedintele are dreptul de a refuza propunerea primului-ministru, motivat, ori de câte ori constată că nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate, şi o singură dată pe criterii ce ţin de corespunderea persoanei propuse în funcţia de ministru. Ca atare, răspunsul Preşedintelui României de justificare a refuzului nu trebuie să aibă conotaţii politice, ci trebuie să se raporteze la una dintre cele două situaţii, respectiv la indicarea condiţiilor legale ce nu sunt îndeplinite sau la motivele pentru care domnia sa consideră că persoana propusă nu corespunde respectivei funcţii", conform deciziei CCR.

Totodată, CCR nu a acceptat nici poziţia preşedintelui cu referire la faptul că, prin raportare la noile propuneri de miniştri din 11 septembrie 2019, cererea premierului rămâne fără obiect.

CCR a decis pe 18 septembrie că preşedintele Klaus Iohannis trebuie să emită de îndată decretele de revocare a miniştrilor, precum şi pe cele de numire a miniştrilor interimari. Şeful statului trebuie să răspundă, de îndată, în scris şi motivat, legat de refuzul propunerilor.

Prin urmare, Klaus Iohannis trebuie să o revoce pe Ana Birchall din funcţia de ministru al Justiţiei.

Totodată, şeful statului trebuie să îi numească interimari pe Niculae Bădălău la Energie, Ioan Deneş la Mediu şi Ştefan Radu Oprea la Relaţia cu Parlamentul, după ieşirea ALDE de la guvernare şi demisia miniştrilor partidului condus de Călin Popescu Tăriceanu. Potrivit legii, interimatul la un minister durează 45 de zile.

De asemenea, nu există un conflict de natură juridică cu privire la propunerea ca ministru plin a Danei Gîrbovan la Justiţie, a lui Mihai Fifor la MAI, a senatorului Şerban Valeca la portofoliul Educaţie, a Ana Birchall ca vicepremier pentru parteneriate şi Iulian Iancu ca vicepremier pe probleme economice, propuneri trimise pe 26 august de premier la Cotroceni.

Pe 28 august, preşedintele Klaus Iohannis a refuzat remanierea propusă de şeful Executivului pe 26 august.