- Home
- Politic
- BUCUREŞTI, (15.12.2015, 20:11)
- Departamentul Social - Mediafax
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Curtea Constituţională analizează miercuri sesizarea lui Iohannis în cazul OUG 21/2015 privind restituirea unor imobile
Curtea Constituţională discută, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la legea de aprobare a OUG 21/2015 privind măsuri pentru restituirea imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist, precum şi la retrocedarea unor imobile care au aparţinut cultelor religioase.
Urmărește
375 afișări
Curtea Constituţională analizează miercuri sesizarea lui Iohannis în cazul OUG 21/2015 privind restituirea unor imobile (Imagine: Codrin Prisecaru/Mediafax Foto)
Şeful statului a sesizat Curtea Constituţională (CC), în 25 noiembrie, în legătură cu mai multe prevederi ale legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi a articolului 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Iranul se pregătește de atac. Ar putea avea loc chiar în această noapte, înainte de alegerile din SUA: „Nu vom lăsa alegerile americane să ne influențeze”
-
WSJ: Rusia este suspectată de trimiterea de dispozitive incendiare în avioanele care aveau destinaţia SUA şi Canada
-
Greva de la Boeing, încheiată cu o victorie uriaşă pentru angajaţi
-
Coreea de Nord a lansat mai multe rachete cu rază scurtă de acţiune
Potrivit sesizării publicate pe site-ul Preşedinţiei, şeful statului argumentează că legea menţionată încalcă normele constituţionale referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor.
"Astfel, potrivit articolul 17 alineatul 41, nou introdus, prin derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 preşedintele Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor nu este asimilat calităţii de conducător al autorităţii publice, în sensul acestei legi. Absenţa menţionării exprese a persoanei sau persoanelor care reprezintă Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor ar putea însă afecta exercitarea dreptului de a contesta în instanţă deciziile emise de această autoritate publică, respectiv stabilirea cadrului procesual în care instanţa va putea analiza actul administrativ contestat", se arată în documentul citat.
În acelaşi timp, se precizează că dispoziţia nou introdusă nu este corelată cu prevederile articolelor 17 şi 18 din Legea 165/2013, potrivit cărora Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor validează sau invalidează, în tot sau în parte, deciziile emise de entităţile învestite de lege, care conţin propunerea de acordare de măsuri compensatorii şi dispune emiterea deciziilor de compensare a imobilelor, iar aceste decizii sunt emise sub semnătura preşedintelui Comisiei.
O altă prevedere considerată neconstituţională se referă la faptul că, potrivit art. VII, se exonerează de la plata amenzilor civile stabilite în temeiul art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi, respectiv, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor.
"Prin conţinutul său normativ, această nouă reglementare dispune nu numai pentru viitor, dar şi cu privire la exonerarea de la plata amenzilor civile stabilite deja prin hotărâri judecătoreşti, pronunţate de instanţele de contencios administrativ. În acest sens, se încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie. Astfel, potrivit jurisprudenţei constituţionale, a lipsi o hotărâre definitivă de caracterul ei executoriu reprezintă o încălcare a ordinii juridice a statului de drept şi afectează buna funcţionare a justiţiei", se menţionează în sesizarea la CC a preşedintelui Klaus Iohannis.
Un alt argument invocat se referă la faptul că norma nou introdusă la articolul VII din legea transmisă la promulgare diminuează forţa hotărârilor judecătoreşti pronunţate în contencios administrativ şi creează discriminare între subiecţii de drept obligaţi să pună în executare o hotărâre judecătorească pronunţată în aceeaşi materie, îndepărtându-se de la scopul asigurării protecţiei constituţionale a dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică.
De asemenea, acelaşi articol ar încălca şi principiul fundamental al accesului liber la justiţie, consacrat de articolul 21 din Constituţie, dar şi articolul 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, care prevede că dreptul la un tribunal include şi dreptul la executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate de orice jurisdicţie competentă.
"Acest principiu are o importanţă deosebită în contextul unui contencios administrativ a cărui soluţionare este determinantă cu privire la existenţa sau inexistenţa unui drept civil al justiţiabilului. Protecţia efectivă a justiţiabilului şi restabilirea legalităţii implică obligaţia pentru administraţie să execute hotărârea jurisdicţiei sesizate. Dacă administraţia, ca element al statului de drept ar omite sau ar întârzia să execute o hotărâre judecătorească, garanţiile art. 6 mai sus menţionat, de care a beneficiat un justiţiabil în faza judiciară a procedurii, ar deveni inutile", se mai precizează în sesizare.
Preşedintele concluzionează că dacă administraţia este exonerată de la punerea în aplicate unei hotărâri judecătoreşti, prin neplata amenzilor civile stabilite în sarcina conducătorului unei autorităţi publice, accesul la justiţie ar deveni teoretic şi iluzoriu, iar persoana vătămată de o autoritate publică ar fi lipsită de dreptul la repararea pagubei.
Citește pe alephnews.ro: WSJ: Rusia plănuia să incendieze avioanele cu destinația SUA și Canada, prin dispozitive inflamabile pe bază de magneziu
Citește pe www.zf.ro: A fost prezentat tractorul produs de RURIS Craiova. Cum arată tractorul românesc, cu preţuri între 3.000 şi 5.000 de euro
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
A fost prezentat tractorul produs de RURIS Craiova. Cum arată tractorul românesc, cu preţuri între 3.000 şi 5.000 de euro
Incă un gigant se clatină după ce a raportat cea mai mare pierdere din istoria de 56 de ani a companiei, Este vorba de un minus de 16,6 mld. dolari în ultimul trimestru
Cum e ca socru Ion Țiriac! Sorana Cîrstea, iubita fiului său, a dezvăluit latura mai puțin ştiută a magnatului
PROSPORT.RO
Ce a pățit Marian Godina în timpul unei percheziții. Ce obiect a găsit pe noptiera suspectului peste care a intrat în casă
CANCAN.RO
La ce oră să NU folosești niciodată mașina de spălat. Plătești mai mult pentru curent dacă e utilizată atunci
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe