Curtea Constituţională dezbate miercuri două sesizări privind Legea votului prin corespondenţă

Legea privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, a fost adoptată, în 28 octombrie, de Camera Deputaţilor, forul decizional.

Pe 19 septembrie, şi Senatul a adoptat proiectul de lege.

În 3 noiembrie, ALDE a anunţat că grupul său parlamentar de la Senat, alături de grupul UDMR, senatori de la UNPR şi PSD, respectiv, un senator independent au depus la Curtea Constituţională o contestaţie la legea votului prin corespondenţă.

Camera Deputaţilor a adoptat legea în forma propusă de Comisia de cod electoral, fiind prevăzut ca acest tip de vot să fie aplicat doar la alegerile parlamentare.

Proiectul de lege adoptat de Senat stabilea că votul prin corespondenţă se aplica şi pentru alegerile prezidenţiale şi europarlamentare, dar reprezetanţii PSD au propus ca acest vot să fie doar pentru alegerile parlamentare, în timp ce UDMR dorea ca acest tip de vot să fie vlabil doar pentru scrutinul prezidenţial.

"Pentru prezindenţiale sunt nişte particularităţi şi mai avem până în 2019, este un proiect pilot, până atunci vedem ce se întâmplă. Nu este că nu vrem să facem, dar am considerat că vrem să vedem ce se întâmplă în toamna lui 2016, când votul prin corespondenţă va fi aplicat la parlamentare", a explicat preşedintele Comisiei, Gabriel Vlase (PSD), eliminarea din proiectul votului prin corespondenţă a aplicării lui în alegerile prezidenţiale şi europarlamentare, rămânând doar pentru alegerile parlamentare.

Comisia de cod electoral a decis, la propunerea PSD, şi eliminarea din proiect a posibilităţii înscrierii online în registrul electoral pentru votul prin corespondenţă, deputatul PNL Mihai Voicu criticând eliminarea şi arătând că "înregistrarea online este marele hatâr, este esenţa proiectului".

Membrii comisiei de cod electoral au mai stabilit, tot la propunerea PSD, că va fi interzisă divulgarea secretului votului sub sancţiunea legii penale şi că exercitarea votului prin corespodenţă este personală, iar exercitarea votului prin corespondenţă în numele altei persoane va fi interzisă sub sancţiunea legii penale.

ALDE consideră că, prin această modificare a legislaţiei electorale, "sunt încălcate principii prevăzute în Constituţia României".

"În primul rând caracterul direct al votului. Textul Constituţiei atribuie în mod imperativ votului un caracter direct, ceea ce înseamnă, în intenţia constituantului, prezenţa efectivă a cetăţeanului în faţa urnelor în vederea exercitării dreptului la vot fără intermediul unui procedeu indirect sau al unei persoane interpuse", se arată în comunicatul ALDE din 3 noiembrie.

"În al doilea rând, «votul prin corespondenţă», aşa cum este prevăzut de către iniţiatori pentru cetăţenii români domiciliaţi în afara teritoriului naţional, instituie în drept şi în fapt un privilegiu pentru o categorie anume de cetăţeni, ceea ce este explicit interzis de Art.16 (1) din Constituţie, care prevede că «cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări»", continuă sursa citată.

ALDE mai spune că "a atras atenţia în repetate rânduri asupra faptului că formula votului prin corespondenţă este birocratică, greoaie şi în loc să înlesnească votul românilor din străinătate, are efectul contrar" şi că, în plus, "ridică mari probleme privind posibila fraudare".

"Acestea sunt argumente care se adaugă consideraţiilor de ordin constituţional ridicate prin această contestaţie", precizează ALDE.

"ALDE a depus amendamente pentru renunţarea la votul prin corespondenţă şi trecerea la votul direct, după un model similar cu cel folosit de Germania si Franţa. Din păcate, aceste amendamente nu au fost luate în considerare, ceea ce ne-a dus la iniţiativa de astăzi", se mai arată în comunicat.

Liderul UDMR Kelemen Hunor anunţa la rândul său că intenţionează să atace legea votului prin corespondenţă la Curtea Constituţională şi că va discuta inclusiv cu formaţiunea lui Călin Popescu Tăriceanu în acest sens, având în vedere că partidul nu are suficiente semnături pentru a depune contestaţia.

UDMR a acuzat că forma adoptată de Senat nu garantează secretul votului prevăzut de Constituţie. În acelaşi timp, Kelemen Hunor a precizat că dacă amendamentul UDMR privind aplicarea votului prin corespondenţă doar la alegerile prezidenţiale va fi acceptat, Uniunea nu va mai ataca legea la CCR.

"Votul prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale şi să rămână aşa cum este la alegerile parlamentare este corect şi atunci nici contestaţia nu are argument", a susţinut Kelemen Hunor.