Curtea Constituţională: Se impunea iniţierea unui nou proiect de Lege a lustraţiei

Mai mult, Curtea Constituţională subliniază faptul că Parlamentul nu a respectat prevederile constituţionale referitoare la deciziile CC în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, care impun obligaţia de a reexamina dispoziţiile legii care au fost declarate neconstituţionale.

Curtea Constituţională a decis că este neconstituţională Legea lustraţiei, care impune restricţii ale unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcţii în regimul comunist.

Miercuri, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţia României şi al art. 15 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a întrunit în şedinţă pentru a soluţiona, în cadrul controlului anterior promulgării, sesizarea formulată de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 lit. g) din Legea lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis sesizarea de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 este neconstituţională", arată CC.

În argumentarea soluţiei, s-a reţinut că prin Decizia 820 din 7 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 420 din 23 iunie 2010, Curtea Constituţională a constatat că Legea lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 este neconstituţională în ansamblul său.

"Or, parcurgând procedura de reexaminare şi adoptând legea în forma care face obiectul controlului de constituţionalitate în prezenta cauză, Parlamentul nu a respectat prevederile constituţionale cuprinse în art. 147 alin. (2) referitoare la efectele deciziilor pronunţate de Curtea Constituţională în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, care prevăd obligaţia Parlamentului de a reexamina dispoziţiile din lege constatate ca fiind neconstituţionale", mai arată CC.

Întrucât prin Decizia 820 din 7 iunie 2010, legea a fost constatată ca fiind neconstituţională în ansamblul său, se impunea iniţierea unui nou proiect de lege sau a unei noi propuneri legislative care să parcurgă toate fazele procesului legislativ.

Motivarea pe larg a soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.

Parlamentul a adoptat Legea lustraţiei în 28 februarie, în absenţa Opoziţiei, care se află în grevă parlamentară.

Legea lustraţiei impune restricţii ale unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcţii în regimul comunist. Actul normativ prevede că persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv ale regimului comunist nu vor putea fi numite în funcţii pentru cinci ani consecutiv.

Printr-un amendament propus de UDMR la votul în plen, în categoria persoanelor lustrabile au fost introduse şi cele care au avut calitatea de procuror în regimul comunist.

Forma în care a fost adoptată legea de către Parlament vine după decizia din 7 iunie 2010 a Curţii Constituţională care a declarat actul neconstituţional, apreciindu-l excesiv în raport cu scopul legitim urmărit, deoarece nu permite individualizarea măsurii.

Actul normativ în foma din 2010, în opinia Curţii Constituţionale, instituia o prezumţie de vinovăţie şi o adevărată sancţiune colectivă, bazată pe o culpabilizare generică făcută pe criterii politice.

Curtea Constituţională consideră că lustraţia se poate constitui ca reper moral, de rememorare a ororilor comunismului, dar şi ca măsură temporară de excludere de la funcţiile de conducere a unor autorităţi şi instituţii publice a persoanelor care au lucrat sau colaborat cu regimul comunist. Lustraţia nu înseamnă, însă, rpurare sau răzbunare pentru alegeri ideologice greşite ori accidente biografice, ci încercarea de regăsire a demnităţii şi încrederii, precum şi redarea autorităţii instituţiilor fundamentale ale statului. Lustraţia accetuează mai ales principiul responsabilităţii în exercitarea demnităţilor publice, arăta CC.

Dincolo de numeroasele probleme morale, sociale, politice, economice, legale etc. care se pot ridica după adoptarea unei legi a lustraţiei, aceasta are, per ansamblu, un efect pozitiv în perioada de tranziţie a fostelor ţări comuniste în vederea trecerii la un stat democratic, de drept, bineînţeles, dacă este adoptată în conformitate cu prevederile constituţionale ale statului respectiv, explica CC.

Astfel, legea a fost retrimisă Parlamentului pentru corectare, însă actul a fost din nou reclamat ca fiind neconstituţional.

De altfel, Secţiile Unite ale ICCJ au decis, în 7 martie, sesizarea Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea unui articol din Legea lustraţiei, după ce au primit sesizări de la două asociaţii profesionale de magistraţi şi de la procurorul general al României.

Asociaţia Procurorilor din România, Asociaţia Magistraţilor din România şi procurorul general al României au notificat instanţa supremă cu privire la posibile articole din Legea lustraţiei ce încalcă unele prevederi din Constituţie.

În urma discuţiilor pe tema articolelor ce ar putea îngrădi drepturile constituţionale ale celor vizaţi în actul normativ, judecătorii ICCJ, cu majoritate de voturi, au stabilit că articolul 1 litera g din Legea lustraţiei încalcă prevederile legii fundamentale şi au hotărât sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la acest aspect.

Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, membru de drept în CSM, a înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, spre a fi supusă analizei, o solicitare privind noua Lege a lustraţiei, având în vedere competenţele ce aparţin instanţei supreme în cadrul controlului apriori de constituţionalitate.

"Considerentele vizează, în primul rând, aspecte de tehnică legislativă, întrucât în conţinutul noii Legi a lustraţiei există necorelări, cum ar fi faptul că dispoziţiile art. 3 alin. 6 nu se încadrează în ansamblul acestei legi, iar dispoziţiile art. 6 nu se coroborează cu dispoziţiile art. 3 alin. 5 din aceeaşi lege", a arătat procurorul general în solicitare.

Un alt exemplu, spune sursa citată, îl constituie şi neconcordanţa noii Legi a lustraţiei cu prevederile articolului 53 din Constituţie, care statuează că "exerciţiul unor drepturi sau libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea (…) şi moralei publice (…)", or prin conţinutul noii legi se lărgeşte aria incompatibilităţilor şi interdicţiilor prin introducerea unor prevederi care generează discriminări în ceea ce priveşte corpul profesional al magistraţilor.

"Totodată, acest act normativ nu a avut în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 820/7 iunie 2010, prin care un proiect anterior, din acelaşi domeniu de reglementare care a fost respins, tot în cadrul controlului aprioric de constituţionalitate. Aşadar, noua legea a lustraţiei instituie o sancţiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă şi o culpabilizare globală, ceea ce contravine, principiilor de drept, ordinii de drept, prezumţiei de nevinovăţiei instituită prin art. 23 alin. 11 din Constituţia României", a mai arătat Kovesi.

Potrivit unei statistici, doar 60 de procurori care au lucrat înainte de 1989 mai sunt în sistemul judiciar.