Curtea Constituţională se va pronunţa, miercuri, în legătură cu conflictul juridic dintre Preşedinţie şi Guvern

Premierul Viorica Dăncilă şi-a delegat atribuţiile privind de conducerea operativă a Executivului viceprim-ministrului Paul Stănescu, în perioada 6-13 august, potrivit unei decizii publicate în Monitorul Oficial. În acel interval prim-ministrul s-a aflat în concediu de odihnă.

La trei zile după ce decizia a apărut în Monitorul Oficial, pe 3 august, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu un conflict juridic între premier şi preşedinte, şeful statului considerând că prim-ministrul trebuie să îşi exercite în permanenţă funcţia sau să anunţe delegarea.

"Rolul constituţional şi specificul atribuţiilor prim-ministrului presupun ca acesta să îşi exercite atribuţiile permanent şi neîntrerupt oriunde s-ar afla, inclusiv în vacanţă. Însă, ori de câte ori acesta ar aprecia că se află într-o imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, chiar şi cu acest prilej, devin incidente prevederile constituţionale referitoare la interimatul funcţiei de prim-ministru", se arată în sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis.

Şeful statului acuză faptul că delegarea nu a fost anunţată şi la nivelul preşedintelui.

"Prin omisiunea Prim-ministrului României de a aduce la cunoştinţa Preşedintelui României imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile în perioada 6-13 august 2018 şi acţiunea acestuia de a desemna un alt membru al Guvernului să exercite, cu caracter temporar, atribuţiile de prim-ministru prin emiterea unui act (Decizia nr. 247/2018) cu depăşirea competenţelor stabilite de Legea fundamentală, s-a ivit un conflict juridic de natură constituţională între cele două autorităţi, pentru motivele expuse în cele ce urmează. Procedând în acest mod, Prim-ministrul României se situează în afara cadrului constituţional prevăzut de art. 107 alin. (3) din Constituţie. Totodată, prin această conduită, prim-ministrul a încălcat şi prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală în componenta sa referitoare la supremaţia Constituţiei, precum şi principiul colaborării loiale, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale", se mai arată în sesizarea la CCR.

Astfel, conflictul juridic de natură constituţională rezidă în mod direct din textul Constituţiei, respectiv din dispoziţiile art. 107 alin (1) - (3) coroborate cu cele ale art. 85 alin. (1), anunţă Administraţia Prezidenţială, ce prevăd:

- Art. 85 alin. (1) - Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

- Art. 107 alin. (1) - (3) - (1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate. (2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru. (3) Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.

"Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituţională vizează posibilitatea prim-ministrului de a desemna un alt membru al Guvernului în vederea exercitării cu caracter temporar a atribuţiilor de prim-ministru, în condiţiile în care Preşedintele României are, potrivit art. 107 alin. (3) din Constituţie, competenţa de a desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, în situaţia în care prim-ministrul se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, aspect ce se subsumează unui raport de drept constituţional pur. În acest cadru, Curtea Constituţională urmează să analizeze şi să stabilească întinderea şi conţinutul sintagmei “imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile” din cuprinsul art. 107 alin. (3) prin raportare şi la art. 110 alin. (2) din Constituţie. Fiind în prezenţa unor raporturi constituţionale între Prim-ministrul României şi Preşedintele României, dezlegarea prezentei probleme litigioase nu intră în competenţa altor autorităţi şi instituţii publice, ci doar în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, în conformitate ", solicită preşedintele.

Termenul de trimitere a punctelor de vedere de către Preşedinţie şi Guvern a fost stabilit pe 14 august de către CCR termenul pentru transmiterea punctelor de vedere de către Preşedinţie şi Guvern.

Vicepremierul Paul Stănescu a declarat, pe 3 august, că atât el cât şi prim-ministrul vor respecta decizia CCR în cazul cererii de soluţionare a conflictului juridic preşedinte - premier pe tema interimatului la Palatul Victoria.

„E decizia preşedintelui, sigur că doamna prim-ministru, bineînţeles şi eu, vom respecta decizia Curţii Constituţionale. Altceva nu pot să vă spun la această oră. Eu cred că acest conflict Curtea Constituţională va da o decizie cât mai repede şi sigur că cu toţii respectăm deciziile Curţii Constituţionale. Toţi trebuie să respectăm Constituţia şi legile ţării, indiferent cum ne cheamă şi indiferent ce funcţii deţinem la un moment dat în statul român”, a afirmat viceprim-ministrul Paul Stănescu, la Ministerul Dezvoltării.

Pe 3 august, premierul Viorica Dăncilă l-a sunat pe şeful statului Klaus Iohannis, şi l-a informat despre faptul că săptămâna viitoare va intra în concediu de odihnă. Discuţia a avut loc înainte ca preşedintele să dea publicităţii comunicatul prin care anunţa ca a trimis sesizarea către CCR.

O zi mai târziu, preşedintele Klaus Iohannis declara, în cadrul discursului susţinut la Consiliulul Naţional al PNL, referitor la discuţia telefonică pe care a avut-o cu Viorica Dăncilă, că aceasta i-a spus că nu ştia că s-a publicat în Monitorul Oficial decizia de a delega atribuţiile pe perioada concediului său, telefonul venind după ce şeful statului a sesizat CCR.

"Ieri (3 august - n.r.) am avut o discuţie care m-a făcut să cred că avem chiar un guvern ireal. Dacă n-ar fi trist, ar fi de râs. Dar e trist. După ce doamna Prim-ministru a publicat – vă povestesc doar ultima fază, pentru că sunt nenumărate, este un şir nesfârşit – deci, doamna Prim-ministru a publicat în Monitorul Oficial o decizie prin care domnia sa instaura un premier interimar. Surpriză, am crezut că este atributul meu! Şi am contestat la Curtea Constituţională acest demers. Este un conflict constituţional, de natură juridică. După ce am înaintat la Curtea Constituţională acest demers, doamna Prim-ministru m-a sunat, să îmi spună că pleacă în concediu şi că toate sunt bune. Asta, după ce, în paranteză, publicase acel draft de rectificare bugetară, care este o catastrofă. Dar nu despre asta am vorbit prioritar. I-am atras atenţia că nu e bine totuşi ce a făcut şi că acea decizie este temei de conflict constituţional. Şi ştiţi ce mi-a spus? Nu a ştiut că se publicase! Mai ireal decât aşa, mă scuzaţi, nu cred că se poate!", a declarat Iohannis.

O zi mai târziu, liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat că preşedintele Klaus Iohannis este ridicol prin faptul că a contestat la CCR concediul premierului Viorica Dăncilă, precizând că şeful statului a proliferat minciuni şi dezacorduri la Consiliul Naţional al PNL.

"În primul rând, Iohannis ieri şi vineri s-a făcut de râs. Asta este prima constatare a mea. Prima dată s-a umplut de ridicol cu contestarea la CCR a plecării în concediu a doamnei premier şi ieri a fost apogeul ridicolului. O serie întreagă de minciuni, a mai făcut şi două dezacorduri", a spus Liviu Dragnea, la Antena 3, adăugând că premierul i-a relatat că şeful statului a ţipat de nenumărate ori la ea la telefon, fiind nemulţumit de rectificarea bugetară, dar şi de vizita în Israel.