Curtea Constituţională, sesizată de Opoziţie pe Legile Justiţiei

„Aceste legi ne aruncă înapoi cu foarte mulţi ani, în perioada de preaderare, când Adrian Năstase şi acoliţii săi – Cătălin Voicu, Rodica Stănoiu şi alţii – creaseră o caracatiţă care sufocase întreaga justiţie. La fel şi acum. Sub pretextul îmbunătăţirii legilor justiţiei şi sub ambalajul unei aşa-zise reforme, puterea actuală duce, de fapt, înapoi justiţia din România. Vedem că actuala coaliţie a forţat la maximum adoptarea acestor legi, nu a aşteptat avizul Comisiei de la Veneţia, Comisie la care, vedem în aceste zile, a avut grijă să desemneze un politruc, o fostă senatoare cu ştate vechi în PNL. Aceste legi, pe lângă faptul că oligarhizează tot sistemul judiciar, fac extrem de mult rău întregii societăţi. Românii care se vor intersecta, la un moment dat, cu vreun politician nu vor avea nicio şansă pentru că toate aceste mecanisme create vor lucra în favoarea acelui politician. Cei din PSD şi PNL vor să toace miliardele din PNRR şi banii din bugetul ţării în mod discreţionar, fără să fie deranjaţi în niciun fel de justiţia din România”, declară Stelian Ion, deputat USR şi fost ministru al Justiţiei.

Potrivit semnatarilor, proiectele încalcă prevederile referitoare la integrarea României în Uniunea Europeană, dat fiind că cele trei proiecte votate nu doar că nu corectează aspectele criticate de Comisia de la Veneţia prin Avizul nr. 1079/2022 referitor la legea pentru desfiinţarea SIIJ, dar conţin foarte multe reglementări problematice care vin în contradicţie flagrantă cu unele recomandări din cadrul MCV, cu mai multe avize ale Comisiei de la Veneţia date în alte speţe şi cu unele rapoarte GRECO.

„Alte argumente invocate: este creat un statut special membrilor CSM, făcând dificil ca aceştia să se supună mecanismelor de control democratic, este golit de atribuţii plenul CSM şi, de facto, vor fi două CSM-uri, unul pentru judecători, celălalt pentru procurori, este afectată independenţa şi activitatea DNA şi DIICOT, în condiţiile în care procurorul general şi procurorii-şefi ai celor două structuri, numiţi politic, pot infirma măsurile şi soluţiile tuturor procurorilor din subordine, lipsa de predictibilitate şi claritate a prevederilor referitoare la posibilitatea colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a funcţiona fără numărul legal de membri, lipsa unor criterii clare, predictibile şi obiective în schimbarea completurilor la ICCJ şi formarea completurilor de cinci judecători, reglementarea activităţii poliţiei judiciare nu prin lege, ci prin ordin comun al procurorului general şi ministrului de Interne şi afectarea independenţa judecătorilor şi principiul egalităţii în drepturi prin renunţarea la evaluarea periodică a judecătorilor de la ICCJ şi prin controlarea de către Secţia pentru judecători a CSM a promovărilor la ICCJ.

Semnatarii mai arată că, în plus, proiectele au fost adoptate cu încălcarea regulamentelor celor două Camere, fără a fi respectate termenele pentru dezbaterea în plen.

„De exemplu, la Senat, au fost supuse aprobării plenului exact în ziua în care au primit raport din partea Comisiei speciale, astfel că parlamentarii care nu sunt membri ai comisiei au fost lipsiţi de posibilitatea de a-şi forma propria opinie şi de a exprima un vot în cunoştinţă de cauză, exercitând mai degrabă un mandat imperativ. Cele trei legi ale justiţiei au fost adoptate pe repede-înainte şi în şedinţele de plen ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Practic, pentru amendamente formulate pe câteva mii de pagini au fost alocate doar câteva ore de „dezbatere” în plen. Mai mult, la Senat nici măcar nu a existat posibilitatea susţinerii în plen a amendamentelor respinse de Comisia specială. Solicitarea USR de prelungire a dezbaterilor până la primirea avizului Comisiei de la Veneţia a fost, în mod repetat, respinsă”, se menţionează în finalul comunicatului.