Curtea de Apel Bucureşti atrage atenţia DNA să nu neglijeze recuperarea prejudiciului lui Sorin Oprescu

”Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curte urmează însă să menţioneze că buna desfăşurare a procesului penal pentru a cărei garantare este necesară analiza oportunităţii luării unei măsuri de prevenţie presupune, inter alia, reducerea motivaţiei infractorilor angrenaţi în activităţi de corupţie privind implicarea în viitoare activităţi infracţionale, inclusiv prin introducerea sumelor de bani care au produs dezechilibre sistemului financiar în economia legală: activitatea de recuperare a produsului infracţiunii în scopul îndeplinirea obligaţiilor pe care orice stat îl are faţă de cetăţenii lui devine condiţie sine qua non pentru asigurarea conservării Democraţiei şi a salvgardării Statului de Drept”, precizeză judecătorul Camelia Bogdan, de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), în motivarea deciziei prin care a confirmat arestarea preventivă în cazul lui Sorin Oprescu.

Instanţa a apreciat că anchetatorii nu trebuie să pună pe locul doi recuperarea prejudiciului, pentru că astfel îi acordă infractorului posibilitatea de a-şi ascunde bunurile.

”Din acest considerent, organele de anchetă trebuie să acorde o atenţie sporită urmăririi, identificării, evaluării, ridicării bunurilor în vederea luării măsurilor asigurătorii încă din primele momente ale demarării anchetei. Plasarea activităţii de recuperare a produsului infracţiunii pe un plan secund atrage în mod inevitabil eşecul acesteia deoarece i se acordă infractorului timpul necesar de a-şi ascunde sub orice formă bunurile, după ce a aflat că activitatea sa infracţională a fost descoperită”, arată magistratul în documentul citat.

Judecătorul Camelia Bogdan mai notează că ”integrarea unei investigaţii financiare în cadrul oricărei anchete penale ce vizează infracţiuni economico-financiare, în cadrul cărora includem şi infracţiunile de corupţie, conform Recomandarii Consiliului Europei privind Criminalitatea economică (.....) este esenţială”.

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost arestat preventiv în 6 septembrie, de Tribunalul Bucureşti, la cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care îl acuză de luare de mită.

Decizia de arestare preventivă a fost contestată de Sorin Oprescu şi judecată în 14 septembrie la Curtea de Apel Bucureşti, de magistratul Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Magistratul a menţinut decizia din 6 septembrie a Tribunalului Bucureşti, Sorin Oprescu rămânând în arest preventiv.

Sorin Oprescu a fost suspendat din funcţia de primar general al Capitalei, în 15 septembrie, după decizia definitivă de arestare preventivă. Consiliul General al Municipiului Bucureşti l-a desemnat pe Ștefănel Marin (UNPR) în funcţia de primar interimar.

Procurorii DNA îl acuză pe Sorin Oprescu de luare de mită, susţinând că în 5 septembrie, în baza unei înţelegeri prealabile cu şeful Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU), Cornel Bogdan Popa, şi cu fostul său şofer Cristian Stanca, zis "Grenadă", a primit de la Popa suma de 25.000 de euro din 60.000 de euro ceruţi de cei doi pentru edil, de la SC Green Line Construct SRL, prin Cristina Giorgiana Gogonea, Teodor Gogonea şi Octavian Alin Petroi, denunţători în dosar. Firma efectua lucrări la Palatul de la Mogoşoaia, iar Oprescu ar fi validat astfel activitatea infracţională a lui Popa şi l-ar fi menţinut în funcţie, susţin anchetatorii.

Citeşte şi: Primarul suspendat Sorin Oprescu, adus din arest la DNA, pentru percheziţii informatice

Citeşte şi: Primarul Sorin Oprescu, acuzat de luare de mită, rămâne în arest preventiv

În acest dosar au mai fost arestaţi, în 7 septembrie, de Tribunalul Bucureşti, Cristian Stanca, fostul şofer al lui Sorin Oprescu, Mircea Octavian Constantinescu, director economic în Primăria Capitalei, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae şi Florin Şupeală, directorul general şi respectiv directorul adjunct al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Mogoşoaia, şi omul de afaceri Claudiu Bengalici.

Instanţa a dispus şi luarea măsurii arestului la domiciliu pentru Bogdan Cornel Popa, directorul Administraţiei Cimitirelor, şi pentru Romeo Albu.

Bogdan Cornel Popa, directorul Administraţiei Cimitirelor, ar fi cel care cerea şi intermedia mita între firmele care doreau contracte din partea instituţiilor publice conduse de el, iar banii ar fi fost împărţiţi între el, primarul Sorin Oprescu şi directorul economic din Primărie, conform anchetatorilor.

"Executantul păstra pentru sine între 30 şi 33 la sută din profitul brut, diferenţa de profit reprezenta mită şi/sau preţ al influenţei, după caz, având trei destinaţii: 10 la sută din valoarea contractului pentru Oprescu Sorin Mircea, ca primar al municipiului Bucureşti (Primarul), 5 la sută din valoarea contractului pentru Constantinescu Mircea Octavian, director economic în cadrul aparatului primarului municipiului Bucureşti (Directorul economic), iar restul era mita pentru Popa Bogdan Cornel, director la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului în perioada 2013-ianuarie 2014 şi la Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane în perioada ianuarie 2014-prezent", au arătat procurorii.

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a declarat că nu s-a făcut flagrant în cazul lui Oprescu "din considerente de tactică a anchetei", primarul fiind citat cu mandat de aducere imediat după comiterea presupusei infracţiuni. Potrivit acesteia, o parte din banii din mită au fost găsiţi la percheziţia corporală asupra primarului, o parte din bani au fost găsiţi la locuinţa acestuia, iar o altă parte la un martor care a fost audiat în acest dosar.

Potrivit unor surse judiciare, primarul Sorin Oprescu a fost încarcerat într-o celulă din Arestul Central al Poliţiei Capitalei cu şase bărbaţi, printre care Mohammad Munaf, condamnat la zece ani de închisoare în cazul răpirii jurnaliştilor în Irak. Colegii de cameră ai primarului Capitalei nu sunt consideraţi infractori periculoşi, majoritatea fiind arestaţi pentru infracţiuni economice, au precizat sursele citate.