Dan Barna, despre motivarea CCR: Schimbă forma de guvernământ în România. Devenim republică parlamentară

"Preşedintele a acţionat în baza atribuţiilor constituţionale pe care statul român le avea până în acest moment, pentru că până la această decizie CCR nu a fost nicio problemă. A fost foarte clar că România este o republică semi-prezidenţială. CCR schimbă forma de guvernământ în România şi devenim o republică parlamentară, fără să fi existat un referendum sau vreo constituantă. De aceea este abuziv ceea ce se întâmplă. Aşteptăm poziţia preşedintelui şi a echipelor de jurişti de la Cotroceni pentru a analiza care sunt modalităţile. Eu sunt optimist pentru că este o miză imprtantă pentru Româia ca preşedintele să rămân în respectarea literei Constituţiei", a afirmat liderul USR Dan Barna la Parlament.

El a mai precizat că CCR stabileşte care sunt atribuţiile ministrului Justiţiei şi ale preşedintelui României, când Curtea ar trebuie de fapt doar să constate atribuţiile aşa cum sunt ele prevăzute în Constituţie.

" În cuprinsul acestor considerente există un text acolo în care scrie că Curtea stabileşte care este întinderea atribuţiilor preşedintelui şi ale ministrului Justiţiei, când de fapt rolul CCR este acela de a constata aceste atribuţii aşa cum sunt ele prevăzute în Constituţia României şi nu de a stabili care este puterea ministrului Justiţiei şi a preşedintelui. Curtea a stabilit ca preşedintele să iasă prost din această stabilire a atribuţiilor. Prin această decizie nu face decât să ia atribuţii pe care Constituţia i le dă expres preşedintelui. Este clar un abuz, o schimbare a sistemului juridic în România. Într- o altă precizare în cuprinsul motivării spune foarte clar că procurorii nu artrebui să aibă o independenţă astfel cum au judecătorii.Tocmai acest principiu a stat la baza aderării României la Uniunea Europeană. Curtea a devenit o instituţie politică decizională care încearcă să guverneze în România prin această decizie'', a completat Barna.

În legătură cu acelaşi subiect, deputatul USR Ion Stelian a explicat că nici măcar judecătorii Curţii nu au căzut de acord asupra deciziei, existând astfel opinii separate.

"Această decizie conţine o opinie concurentă semnată de doi dintre judecători şi trei opinii separate. Judecătorii CCR au avut opinii diferite. Opinia concurentă mai spune că de fapt ceea ce se impută preşedintelui ar fi un conflict constituţional între CSM şi ministrul Justiţiei, şi acest conflict ar fi transkis către preşedinte. Noi am văzut că preşedintele a făcut timitere foarte clară la avizul CSM, care avizul a analizat foarte clar argumentele ministrului Justiţiei pe legalitate, nu pe oportunitate. Decizia preşedintelui a fost una care a luat în consoderare chestiuni de legalitate. În final de face feferire şi la oportunitate, dar într-un mod subsecvent. Cred că s-a exagerat cu mult acel paragraf", a declarat deputatul USR Ion Stelian.

CCR a publicat motivarea, de 133 de pagini, în cazul conflictului preşedinte- ministrul Justiţiei, generat ca urmare a refuzului preşedintelui Iohannis de a o revoca pe Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA.

"Una dintre condiţiile realizării obiectivelor fundamentale ale statului român o constituie buna funcţionare a autorităţilor publice, cu respectarea principiilor separaţiei şi echilibrului puterilor, fără blocaje instituţionale. De asemenea, textul art.146 lit.e) din Constituţie nu conferă Curţii Constituţionale atribuţia de a constata doar existenţa conflictelor juridice de natură constituţională, ci pe aceea de a soluţiona aceste conflicte", se arată în motivarea Curţii.

De aici reiese şi decizia CCR de a anunţa şi ce măsuri trebuie luate pentru ca acest conflict instituţional preşedinte-ministrul Justiţiei să nu mai existe, indicând şefului statului revocarea procurorului şef al DNA.