Dan Mihalache, despre candidatura lui Klaus Iohannis la NATO: „Cred că există o şansă bună. (...) Preşedintele, atât cât l-am cunoscut eu, nu face paşi necalculaţi.(...) Poziţiile statelor se mai pot şi schimba”

Dan Mihalache, fostul şef al Administraţiei Prezidenţiale, actual ambasador al României în Republica Cipru, a declarat în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News că nu crede că Klaus Iohannis ar fi intrat oficial în cursa pentru poziţia de Secretar General al NATO fără nicio susţinere.

Întrebat dacă preşedintele Iohannis s-ar fi băgat în cursa pentru SG NATO singur, din orgoliu, Dan Mihalache a răspuns: „Nu. Preşedintele, atât cât l-am cunoscut eu, nu face paşi necalculaţi. Cred că există discuţii pe care le-a purtat, cred că există asigurări sau încurajări pe care le-a primit. (...) Nu-l văd băgându-se în bătălia aceasta – care este prima bătălie grea pe care România o poartă de 30 de ani pentru o funcţie de marte importanţă într-o organizaţie a lumii democratice, doar aşa. (...) Nu este un joc între persoane neapărat, ci este vorba de a stabili o direcţie. Persoana desemnată va fi şi un indicator privind direcţia strategică a Alianţei şi aici avantajul ar fi de partea noastră”.

Mihalache a vorbit în OFF/OnTheRecord despre ce înseamnă pentru România candidatura lui Klaus Iohannis pentru poziţia cea mai vizibilă a NATO:

„Este un gest în premieră pentru ultimii 30 de ani de transformare democratică a României. Este pentru prima dată când România îşi fixează un nivel de ambiţie pe măsura dimensiunii ei, a capacităţii şi contribuţiei ei la sistemul lumii democratice. Este un gest curajos şi salutar. Cred că există o şansă bună, sunt date de plecare destul de bune, cred în ceea ce spunea Preşedintele – că România are o contribuţie consistentă şi este pozitiv pentru naţiunea română că iese din starea noastră clasică, de elev cuminte din clasa europeană şi euroatlantică şi îşi fixează să conducă o instituţie importantă a lumii democratice, NATO. (...) Cred că domnul Preşedinte Iohannis are experienţa ultimilor 10 ani de mandat prezidenţial, de membru al Consiliului European, de membru în structura şefilor de stat şi de guvern din NATO, cred că are toate datele pentru a-şi asuma un asemenea rol. (...) Am văzut în Politico un decalog publicat de Preşedintele Iohannis care apare destul de coerent ca şi concepţie în ceea ce priveşte NATO (...) Toate instituţiile lumii democratice au nevoie de o readaptare la dinamica şi noile provocări care există în momentul de faţă. Eu am fost absolut plăcut surprins de text, este un text foarte bun care arată o concepţie, ceea ce este foarte important. (...) Această candidatură este însoţită de o viziune şi un concept care mi s-a părut destul de cuprinzător şi de interesant.”

În ceea ce priveşte desemnarea secretarului general al NATO, Dan Mihalache este de părere că procesul este mai complicat, dar România are avantaje, chiar şi în faţa susţinerii pe care o are în prezent Mark Rutte:

„Cred că aceasta este un proces un pic mai complicat. Poziţiile statelor se mai pot şi schimba şi în măsura în care va exista o poziţie consistentă – şi deja ea apare în ceea ce-l priveşte pe Mark Rutte – cred că vor exista mişcări de opinii şi în rândul celorlalţi. (...) Cred că trebuie să pornim de la ameninţări. NATO nu este o organizaţie economică, este o organizaţie militară, de apărare a membrilor săi. Deocamdată, pericolul militar vine din zona Flancului Estic, nu vine din Oceanul Atlantic. Există diferenţe de percepţie, inclusiv în rândul cetăţenilor ţărilor respective. Eu nu-mi dau seama, de pildă, poporul fericit olandez, care creşte flori, cât de mult percepe ameninţarea rusă, când toate statele baltice, statele nordice, Polonia, Suedia – au această percepţie. (...) Mark Rutte nu este neapărat o figură foarte populară în multe medii europene, dar eu cred că trebuie să ne uităm la perspectiva strategică a NATO. NATO va avea de gestionat proximitatea spaţiului estic, în perioada următorilor ani. Vorbim de state care îşi propun să conducă NATO dar care nu îşi pot aloca 2% din PIB pentru apărare, ceea ce România face la nivel de 2,5%. Până la urmă capabilităţile militare aparţin unor state mari, nu Olandei”.