Dăncilă a discutat la Guvern cu o delegaţie a Comisiei Europene despre preşedinţia Consiliului UE

Premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit, joi, la Guvern, cu Martin Selmayr, Secretarul General al Comisiei Europene şi cu Clara Martinez Alberola, şef de cabinet al preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, reuniune la care şeful Executivului a susţinut că România este angajată să asigure Preşedinţie „eficientă şi pragmatică” a Consiliului Uniunii Europene.

„Înalţii funcţionari europeni se află la Bucureşti într-o vizită care se derulează tradiţional în statul membru al Uniunii care se pregăteşte să preia Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Vizita este înscrisă în calendarul dens de dialog al Guvernului României cu partenerii europeni, state membre sau instituţii europene, din semestrul al doilea al acestui an. Prim-ministrul Viorica Dăncilă a trecut în revistă stadiul avansat al procesului intern de pregătire a viitoarei Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene, pe care România o va exercita în primele şase luni ale anului viitor şi a exprimat aprecieri pentru sprijinul acordat de Comisia Europeană”, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, remis joi MEDIAFAX.

Dăncilă a spus, în cadrul întrevederii, că obiectivul României pe perioada deţinerii preşedinţiei rotative a Consiliului UE este „de a pune cetăţeanul european în prim-plan”.

„Şeful Executivului a reafirmat, cu acest prilej, angajamentul României de a asigura o Preşedinţie eficientă şi pragmatică a Consiliului Uniunii Europene, capabilă să răspundă provocărilor cu care se confruntă Uniunea în această perioadă. Premierul Dăncilă a reamintit obiectivul asumat de România de a pune cetăţeanul european în prim-planul activităţii sale, pe perioada exercitării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, într-un efort coerent de a răspunde, prin rezultatele pe care le vom obţine, aşteptărilor celor peste 500 milioane de locuitori ai Uniunii”, potrivit sursei citate.

Dăncilă le-a prezentat oficialilor europeni şi motto-ul preşedinţiei României la Consiliul UE: „Coeziunea, o valoare comună europeană”.

„În cadrul discuţiilor a fost evocat contextul particular în care România îşi va exercita mandatul, a cărui dinamică va fi marcată de dezbaterea privind viitorul Europei, de organizarea alegerilor pentru Parlamentul European în luna mai 2019, de momentul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană şi de negocierile privind noul cadru financiar multianual”, a mai comunicat Guvernul.

Executivul a mai informat că, în cadrul întâlnirii, oficialii europeni „au apreciat stadiul pregătirilor făcute la nivelul Guvernului pentru preluarea şi exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene”.

Întâlnirea prim-ministrului cu înalţii funcţionari europeni a fost urmată de o reuniune a membrilor Guvernului dedicată pregătirii Preşedinţiei României la Consiliului Uniunii Europene, la care oficialii europeni au fost invitaţi să participe. În cadrul acesteia, ca şi pe parcursul discuţiilor care au urmat în seria de întâlniri separate ale reprezentanţilor Comisiei Europene cu o parte a membrilor Guvernului României, au fost abordate principalele dosare europene aflate în negociere la nivel comunitar, care se vor regăsi pe agenda Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

România va asuma, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se asigură prin rotaţie între statele membre ale Uniunii Europene la fiecare şase luni. În timpul exercitării Preşedinţiei, România va reprezenta Consiliul Uniunii Europene în dialogul cu celelalte instituţii europene, în special Comisia Europeană şi Parlamentul European, lucrând de asemenea în strânsă coordonare cu Preşedintele Consiliului European în cadrul procesului decizional.

Preşedinţia rotativă asigură gestionarea curentă a agendei europene şi prezidarea formaţiunilor sectoriale ale Consiliului la toate nivelurile (ministerial, ambasadorial şi tehnic), cu excepţia Consiliului Afaceri Externe. Preşedinţia trebuie să acţioneze ca un mediator imparţial, concentrându-se în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre.