Dăncilă, faţa în faţă cu şeful CE, Jean Claude Juncker, după tensiunile generate de subiectul justiţiei şi al statului de drept/ Cât de bine este pregătită România pentru preşedinţia Consiliului UE | VIDEO

Potrivit programului oficial, premierul Viorica Dăncilă se va întâlni, începând cu ora 11.00, cu secretarul general al Consiliului Uniunii Europene, Jeppe Tranholm-Mikkelsen, iar începând cu ora 12.45 va avea o întrevedere cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

De la ora 13:30 este programată participare, împreună cu delegaţia guvernamentală, la dejunul de lucru cu membrii Colegiului Comisarilor, la sediul Comisiei Europene, iar de la ora 15.30 este programată conferinţa de presă comună cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Viorica Dăncilă i-a transmis, la începutul lunii noiembrie, prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, o scrisoare în care îi răspunde oficialului european întrebărilor cu privire la modificarea legilor din justiţie.

În ceea ce priveşte întrebarea lui Frans Timmermans privind un amendament adus Codului de Procedură Penală în sensul închiderii cauzei după un an de investigare, Dăncilă spunea că amendamentul a avut în vedere „termenul rezonabil pentru soluţionarea sesizării, degrevarea organelor de anchetă de dosare vechi, drepturile victimelor de a avea plângerea lor soluţionată şi caracterul echitabil al procesului penal.

În ceea ce priveşte întrebarea Comisiei Europene cu privire la „miza” informării suspecţilor în stadiul incipient al anchetei, premierul răspundea că „miza problemei despre care vorbiţi în fapt este falsă, deoarece modificările care s-au adus acestui articol au fost includerea unor nulităţi, şi nu modificări cu privire la dreptul la informare al persoanei suspecte”.

„Nevoia includerii acestei nulităţi vine tocmai din practica abuzivă des răspândită a procurorilor, care pun sub acuzare persoane, făcându-i suspecţi, fără a le aduce la cunoştinţă faptele, probele, încadrarea juridică, astfel încât persoanele nu se pot apăra. O astfel de practică încalcă normele CEDO”, mai afirmă Dăncilă.

De asemenea, premierul spunea că „cine a ridicat această problemă, a distrugerii probelor, Comisiei Europene, dovedeşte o crasă necunoaştere a Codului de procedură penală românesc”.

Juncker: Sunt divergenţe cum ar fi statul de drept, dar nu legate de preşedinţia Consiliului UE

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat miercuri, în conferinţa comună cu premierul Viorica Dăncilă că sunt unele puncte, cum ar fi statul de drept, la care ar mai fi de lucrat, dar România este foarte bine pregătită să preia preşedinţia Consiliului UE.

"Avem 257 de propuneri legislative. Preşedinţia austriacă va finaliza multe dosare, dar vor rămâne multe preşedinţiei române. Parlamentul European va înceta activitatea în aprilie, deci vor fi cam patru luni", a spus preşedintele Comsiie Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.

Oficialul european a subliniat faptul că autorităţile de la Bucureşti sunt bine pregătite în ceea ce priveşte viitoarea preşedinţie a Consiliului UE, dar a adus în discuţie şi disensiunile legate de statul de drept.

"Am văzut azi cât de bine sunt pregătiţi miniştrii în domeniile lor. Sunt convins că România va finaliza un număr mare de propuneri de pe masa Parlamentului si Consiliului. Se întâlnesc în multe puncte programul comisie şi guvernului român. Mai sunt puncte cum ar fi statul de drept, dar acest lucru nu presupune preşedinţia Consiliului UE", a mai spus preşedintele CE.

Acesta a precizat că speră ca România să adere cât mai curând la Spaţiul Schengen, până la finalul acestui mandat al Comisiei Europene, fiind cunoscut faptul că Jean-Claude Juncker susţine admiterea României în spaţiul european de liberă circulaţie.

"Intenţia mea e ca România să ajungă membru al Spaţiului Schengen. Am atras atenţia asupra unor puncte, am lucrat împreună, nu aş vrea să îmi închei mandatul fără ca România să fi devenit membru, dar mai sunt lucruri de făcut", a completat Juncker.

Dăncilă: România îşi doreşte o preşedinţie ambiţioasă a Consiliului UE

Premierul Viorica Dăncilă a declarat miercuri, la Bruxelles, că România îşi doreşte o preşedinţie ambiţioasă a Consiliului UE, în timp ce Corina Creţu a afirmat că există o mobilizare de susţinere a autorităţilor române pentru următoarea perioadă.

"Am vorbit despre cooperarea între guvernul României, între viitoare Preşedinţie şi Comisia Europeană, dar am prezentat şi priorităţile Preşedinţiei. Discuţiile au fost constructive am abordat subiecte care se vor afla pe agenda europeană. Am ascultat cu foarte multă atenţie opiniile comisarilor europeni, opinii exprimate şi de membri Guvernului şi am văzut că multe din aceste provocări există o dorinţă de rezolvare. Am reiterat faptul că România îşi doreşte o Preşedinţie ambiţioasă, de a avea acord politic pe cadrul financiar multianual. Cred că e important pentru că pe timpul deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE agenda strategică 2014-2019", a declarat Viorica Dăncilă.

"Ştim că România va avea rol de mediator şi trebuie să obţinem un consens în rândul statele membre. Aşteptăm cu mare nerăbdare prezenta Colegiului Comisarilor la Bucureşti în data de 10-11 ianuarie anul viitor pentru a discuta despre fiecare dosar în parte. Vreau să vă zic că în aceste zile au avut loc discuţii astfel încât să putem avea o trecere lină la dosarele pe care le vom avea în perioada Preşedinţiei europene. Ne bucură foarte mult faptul că Comisia Europeană e convinsă că suntem bine pregătiţi că putem prelua şi executa Preşedinţia rotativă a Consiliului UE", a mai spus premierul.

Oficialul român, alături de comisarul europan Corina Creţu, au susţinut declaraţii comune cu preşedintele CE, Jean-Claude Juncker.

"Am vorbit deja despre provocările cu care ne confruntăm. E foarte bine că politica de coeziune e în centrul priorităţilor Preşedinţiei române. Aş dori să vă asigur că noi toţi ne-am mobilizat să susţinem autorităţile române în perioada Preşedinţiei române", a spus comisarul european, Corina Creţu.

VIDEO - Dăncilă, faţa în faţă cu şeful CE, Jean Claude Juncker, după tensiunile generate de subiectul justiţiei şi al statului de drept: