Dăncilă: Istoria trebuie cunoscută şi asumată. Măsurile în combaterea negării Holocaustului, necesare

„Conferinţa internaţională «Viitorul memoriei: Muzeul Naţional de Istorie a Holocaustului în România» este cel de-a doilea eveniment al Preşedinţiei Consiliului UE care abordează tema combaterii antisemitismului, xenofobiei, şi tuturor formelor de intoleranţă, marcând astfel importanţa deosebită acordată de România acestei problematici, care reprezintă una din priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului UE. Evenimentul de astăzi vine în completarea celui pe care l-am deschis în urmă cu aproximativ o luna la Bruxelles. Este concentrat pe promovarea uneia dintre cele mai importante proiecte aflate în atenţie (variantă corectă - este concentrat pe promovarea unuia dintre cele mai importante proiecte aflat în atenţie - n.r.) în prezent la nivel naţional, cel al deschiderii Muzeului Naţional de Istorie a evreilor şi al Holocaustului din România”, a afirmat Viorica Dăncilă, miercuri, la Conferinţa cu tema ”Viitorul memoriei: Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului în România”.

Şeful Executivului a adăugat că deschiderea Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului în România este un proiect în care sunt implicaţi toţi actorii, Guvernul şi societatea deopotrivă.

„Proiectul pe care l-am menţionat îşi propune obiectivul ambiţios de a contribui la promovarea Holocaustului. În acest proces sunt implicaţi toţi actorii, de la Guvern, comunităţile locale, comunitatea evreiască şi parteneri internaţionali. Există intenţia de a prezenta proiectul Viorica Agarici, într-o expoziţie permamentă din Roman, acolo unde a cerut deschiderea uşii vagoanelor şi ajutarea evreilor de acolo, salvând vieţile multor oameni care ar fi murit prin asfixiere şi deshidratare”, a completat Dăncilă.

Premierul a mai spus că sondajele la nivel european relevă că antisemitismul este o problemă în creştere, iar combaterea fenomenului constituie una dintre priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului UE.

„Una dintre priorităţile Preşedinţiei Consiliului UE cuprinde teme de combatere a rasismului, intoleranţei, xenofobiei, antisemitismul şi a discursului bazat pe ură. Acest eveniment îşi propune să exploreze modalităţile prin care astfel de fenomene pot fi combătute. Rezultatele recente ale unor sondaje realizate la nivel european ne arată că antisemitismul constituie o problemă în creştere. Membri ai comunităţii evreieşti se confruntă cu discrimare în şcoli, evită să afişeze în public simboluri care i-ar putea identifica ca evrei. Sinagogile şi cimitirile sunt supuse vandalizării. Istoria trebuie cunoscută şi asumată. Datoria noastră de onoare e să luptăm într-un front comun împotriva oricărei manifestări de intoleranţă pe criterii etnice sau religioase. Implicare şi măsurile în combaterea negării şi minimalizării Holocaustului sunt absolut necesare. Sprijinim împărtăşirea experienţei de peste 10 ani acumulate în România şi cultivării memoriei Holocaustului. Ne dorim ca eforturile României în domeniul educaţiei, cercetării Memoriei Holocaustului să reprezinte un punct de referinţă în plan internaţional”, a conchis Viorica Dăncilă.

La rândul său, ministrul Afacerilor Externe Teodor Meleşcanu a afirmat că, indiferent de opţiunile politice sau funcţiile deţinute, cu toţii trebuie să recunoaştem memoria trecutului şi să nu ne lăsăm pradă dezinformărilor şi ştirilor false care minimizează Holocaustul.

„Memoria trecutului nu are graniţe fizice, ea ne implică şi ne responsabilizează pe toţi, indiferent de opţiunile politice pe care le avem sau de un statut sau altul. Onoarea de astăzi reprezintă un test al adevărului pe care trebuie să îl trecem spre binele generaţiilor viitoare. Un singur cuvânt, un singur simbol, poate chiar o singură preconcepţie ne poate determina să un îi trecem pragul. Diferenţa aceasta poate deveni o sursă de creaţie a unor ştiri false. Cum ar reacţiona fiecare dintre noi? Oare am primit educaţia să recunoaştem asemenea acte de minimizare a Holocaustului şi a ororilor acestei tragedii? Câtă vreme vor exista oameni dedidaţi precum colegii de la Institutul Naţional penru Studierea Holocaustului din România, atunci avem o garanţie că suntem pe făgaşul normal. Dar chiar şi ei au nevoie de sprijinul instituţiilor statului. MAE va face tot ce stă în putinţă pentru a susţine acest proiect. Regretatul ambasador Mihnea Constantinescu a fost unul dintre cei mai fervenţi oameni în păstrarea memoriei Holocaustului din România”, a declarat Teodor Meleşcanu.

La Conferinţa de miercuri cu tema ”Viitorul memoriei: Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului în România” participă şi ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, ambasadorul Israelului în România, David Saranga şi ministrul Culturii, Daniel Breaz.